O dronă, identificată vizual ca fiind de tip „Shahed” sau „Geran 2”, a fost interceptată și doborâtă vineri dimineață, 24 iulie 2026, în premieră, de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române. Incidentul s-a produs deasupra unei zone nelocuite din județul Buzău, în apropierea localității Padina, la aproximativ 100 de kilometri nord-est de București. Evenimentul a generat o conferință de presă la Ministerul Apărării Naționale (MApN), unde oficialii au oferit explicații detaliate.
Cronologia unui incident fără precedent
Aparatul de zbor fără pilot a pătruns în spațiul aerian național dinspre Marea Neagră, în zona Sulina, fiind identificat de radarele Ministerului Apărării în jurul orei 9:40. Drona a fost urmărită pe un traiect de peste 200 de kilometri în linie dreaptă, de la Sulina până la locul doborârii. Pe tot parcursul zborului său pe teritoriul românesc, drona a fost însoțită permanent de aeronave militare.
Inițial, pentru interceptarea dronei au fost ridicate de la sol aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, staționate la Baza Mihail Kogălniceanu în cadrul misiunii de poliție aeriană. Acestea au angajat ținta undeva la Vest de Dunăre, în zona Brăila, însă rachetele trase de piloții italieni nu au lovit drona. Operațiunea a fost ulterior preluată de două avioane F-16 românești, de la Baza Aeriană 86 Fetești.
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat că decizia de angajare a țintei a fost luată imediat după ce aceasta a fost declarată „țintă ostilă”. Momentul doborârii a fost ales cu grijă, într-un loc unde nu exista niciun pericol pentru populație sau pentru elemente de infrastructură. Unul dintre piloții F-16 a reușit să doboare drona folosind o rachetă care a lovit aparatul de sus în jos, deasupra unui teren agricol din apropierea Padina, Buzău, în jurul orei 11:00.
Ce știm despre drona doborâtă
Șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a precizat că, „vizual, piloții ne-au raportat că este o amenințare de tip Shahed, Geran 2”. Acesta a adăugat că, „nefiind o dronă de cercetare, de supraveghere, acest tip de dronă ar putea avea o încărcătură explozivă”. Cu toate acestea, oficialii MApN au subliniat că detaliile concrete despre apartenența dronei, obiectivul vizat sau prezența unei încărcături explozive vor fi stabilite doar după finalizarea anchetei.
Generalul Vlad a accentuat că este vorba despre „o acțiune care s-a mai întâmplat în spațiul aerian al României, este ceva de noutate”, necesitând o analiză procedurală și operațională a intenției acestei amenințări. El a mai menționat că, deși România împarte o graniță de 650 km cu Ucraina și amenințările s-au concentrat frecvent în zona Deltei Dunării, acest tip de amenințare pe traiectul respectiv nu a mai fost înregistrat până acum. „Astăzi au fost îndeplinite condițiile pentru doborârea acestei drone”, a conchis șeful Armatei, referindu-se la siguranța populației.
Căutări la sol și avertismente Ro-Alert
Înainte de doborâre, locuitorii din județul Buzău și din mai multe județe învecinate au primit avertismente Ro-Alert privind „posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”. Imediat după incident, două dispozitive de căutare la sol, unul din partea MApN și altul din partea IGSU, au demarat operațiuni pentru localizarea rămășițelor dronei, dar și a rachetei trase de aeronavele italiene, a confirmat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
Anunțul public inițial despre incident a fost făcut de “președintele Nicușor Dan”, care participa la un eveniment public alături de președinta Indiei. Acest incident survine la aproape două luni după ce o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați și în aceeași zi în care o navă comercială a fost avariată în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a României, de o dronă sau o mină maritimă.