Peste două milioane de pensionari din România privesc cu tot mai multă îngrijorare spre anul 2026, pe fondul declarațiilor recente și al dezbaterilor intense privind viitorul distribuirii pensiilor prin Poșta Română. Subiectul a devenit extrem de sensibil, mai ales pentru seniorii care depind exclusiv de pensia adusă lunar de poștaș, în special în mediul rural sau în zonele izolate.
Costuri mari și presiune bugetară
La finalul anului trecut, la Zalău, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, a atras atenția asupra diferențelor uriașe de cost dintre plata pensiilor în numerar și plata acestora prin card bancar. Potrivit declarațiilor sale, statul plătește comisioane de zece ori mai mari pentru distribuirea pensiilor prin Poșta Română, comparativ cu transferurile bancare.
„Comisioanele pe care le plătim la Poștă astăzi sunt de zece ori mai mari decât comisioanele pe care le plătim prin bancă atunci când plătim pensiile”, a explicat ministrul, subliniind impactul major asupra bugetului public.
În prezent, sistemul de plată este aproape echilibrat: aproximativ jumătate dintre pensionari primesc pensia pe card, iar cealaltă jumătate în numerar. Diferențele de cost sunt însă semnificative. Pentru plata pensiilor pe card, statul a achitat până la finalul lunii septembrie comisioane bancare de circa 6 milioane de lei, în timp ce pentru plata în numerar prin Poșta Română comisioanele au ajuns la 60 de milioane de lei.
Trecerea la plata pe card, fără obligativitate
În acest context, Ministerul Muncii a anunțat lansarea unui program de încurajare a plății pensiilor pe card, fără a impune obligativitatea acestei schimbări. Oficialii insistă că este vorba despre o tranziție voluntară, adaptată realităților europene.
„Vom începe un program prin care să promovăm, fără să obligăm pe nimeni. Ar fi util ca cât mai mulți pensionari să accepte plata pensiei pe card. În Uniunea Europeană, în 2025, este o normalitate”, a subliniat ministrul.
Florin Manole a legat această direcție de modernizare și de politicile care vizează creșterea numărului de angajați activi, explicând că fiecare nou loc de muncă înseamnă contribuții suplimentare la sistemul de pensii, cu efecte pozitive pe termen lung pentru toți beneficiarii.
Reacția Poștei Române: un serviciu greu de susținut
Declarațiile autorităților au fost urmate de reacția conducerii Poștei Române, care a recunoscut public dificultățile majore legate de distribuirea pensiilor. Directorul general Valentin Ștefan a afirmat că livrarea pensiilor reprezintă, în actualul context economic, o povară financiară pentru companie.
Poșta Română gestionează lunar plata a aproximativ 2.300.000 de pensii, operațiune care implică peste 10.000 de poștași la nivel național. Costurile logistice, salariale și operaționale sunt foarte ridicate, iar compania întâmpină dificultăți în menținerea acestui serviciu la standardele cerute.
„Pentru Poșta Română, ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari”, a declarat Valentin Ștefan.
Modernizare și temeri în rândul pensionarilor
În paralel, Poșta Română a intrat într-un amplu proces de transformare: schimbarea identității vizuale, achiziția de autovehicule pentru livrarea coletelor și lansarea unui portal imobiliar pentru valorificarea spațiilor poștale. Aceste măsuri, deși menite să eficientizeze activitatea companiei, au fost interpretate de mulți pensionari drept un semnal de îndepărtare de rolul social tradițional.
Pentru numeroși seniori, mai ales din mediul rural, poștașul este singurul reprezentant al statului care ajunge constant la ușa lor. Pensia primită în numerar nu este doar o sursă de venit, ci și o garanție a siguranței lunare.
Asigurări oficiale, dar incertitudini persistente
După valul de îngrijorări apărute în spațiul public, Consiliul de Administrație al Poștei Române a transmis un mesaj de calmare. Reprezentantul CA, Mădălin Bondalici, a reafirmat că Poșta Română rămâne singura companie care ajunge în toate colțurile țării și că sprijinirea pensionarilor rămâne o prioritate.
Oficialii susțin că distribuirea pensiilor va continua, însă recunosc că sistemul actual se află sub o presiune tot mai mare. Deși nu există un anunț clar privind sistarea plății pensiilor prin poștă în 2026, este evident că autoritățile analizează soluții alternative, iar direcția generală indică o tranziție treptată către plata electronică.
Pentru milioane de pensionari, anul 2026 rămâne astfel învăluit de incertitudine, iar temerea principală este ca schimbările anunțate să nu îi lase, fie și temporar, fără venitul de care depind lună de lună.