Perioada copilăriei l-a purtat pe Andi Moisescu în zone liniștite de pe litoral, unde a crescut sub grija atentă a bunicilor. Chiar dacă mama lui se afla la distanță în acei ani, el spune că a simțit mereu o conexiune profundă cu ea.
Ani de liniște la malul mării
„Am avut parte de o copilărie tihnită, cu un decor de vis – aproape de apă, într-un oraș cu aer de vacanță. Atmosfera era una relaxantă, fără griji, iar timpul se scurgea în jocuri și descoperiri. E greu să ceri mai mult decât să-ți începi primii ani de viață într-un loc atât de primitor. Pe cele mai frumoase povești le-am spus deja în alte contexte, nu simt nevoia să le repet. Acum prețuiesc foarte mult timpul și sunt atent să nu-l risipesc inutil”, a împărtășit el într-un interviu recent.
Mama – prezentă, chiar și de departe
Chiar dacă au existat ani în care nu au locuit împreună, legătura cu mama a rămas una profundă:
„Relația cu ea a fost mereu specială. Când în sfârșit am împărțit același acoperiș, a fost ca o resetare completă, o bucurie care mi-a schimbat complet viața. Desigur, bunicii pot oferi o grijă necondiționată, dar părinții aduc cu ei altă perspectivă, alte repere – iar această diferență se simte.”
Cu recunoștință, Andi Moisescu spune că toate persoanele care au contribuit la formarea lui și-au lăsat amprenta: „Am învățat multe de la fiecare. Fiecare și-a pus contribuția într-un mod valoros. Acum, când mă aflu eu la rândul meu în rolul de părinte, tot ce pot spera e că lucrurile se așază bine.