Un nou scandal a izbucnit în România în jurul proiectului de lege care vizează cumulul pensiei speciale cu salariul în sistemul public. Măsura îi privește în special pe polițiști, militari și jandarmi, iar reacțiile nu au întârziat să apară.
Propunerea Guvernului a provocat nemulțumiri puternice în rândul sindicatelor, care amenință cu proteste. În același timp, proiectul ridică întrebări legate de constituționalitate, discriminare și echitate între diferite categorii de pensionari.
Ce prevede proiectul și de ce este contestat
Proiectul aprobat de Guvern prevede reducerea cu 85% a pensiilor speciale și de serviciu pentru polițiștii, militarii și jandarmii care se pensionează, dar aleg apoi să se reangajeze în sistemul public.
Măsura vine după ce, într-o variantă inițială, se discuta despre interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru toți pensionarii care lucrează la stat. Forma actuală introduce însă o diferențiere între categorii, ceea ce a generat critici dure.
Sindicaliștii susțin că proiectul îi vizează în mod disproporționat pe pensionarii din Ministerul Afacerilor Interne și că îi transformă într-o categorie stigmatizată. În opinia acestora, alte persoane pensionate pot continua să lucreze în sistemul public fără aceleași restricții, ceea ce creează o posibilă discriminare.
Argumentele sindicatelor
Potrivit datelor oficiale, aproximativ 60% dintre pensionarii MAI au venituri lunare de peste 5.000 de lei, iar vârsta medie de pensionare în structurile de ordine publică a fost, în 2025, de 50 de ani și 3 luni.
Reprezentanții sindicatelor spun însă că aceste pensionări mai timpurii trebuie analizate în contextul specific al profesiilor respective. Polițiștii, militarii și jandarmii lucrează în domenii cu riscuri ridicate, presiune psihologică, program dificil și responsabilități speciale.
Aceștia susțin că economiile la buget nu ar trebui făcute prin sancționarea celor care, după pensionare, aleg să se întoarcă la muncă pentru a-și completa veniturile sau pentru a acoperi lipsa de personal din sistem.
În același timp, specialiștii în economie cer soluții mai transparente și mai echilibrate pentru salarizarea și pensionarea angajaților din sistemul public. O reformă grăbită sau aplicată doar anumitor categorii ar putea crea noi dezechilibre și ar putea accentua deficitul de personal.
Probleme de constituționalitate și excepții care ridică semne de întrebare
Proiectul a fost criticat și din perspectiva constituționalității. Una dintre principalele probleme invocate este că pensia reprezintă un drept câștigat după o perioadă de muncă, iar reducerea acesteia în cazul reangajării ar putea fi contestată.
O altă controversă importantă este legată de excluderea magistraților din modificările propuse. Aceștia beneficiază de unele dintre cele mai mari pensii speciale, însă nu sunt vizați de noul proiect, fapt care a alimentat acuzațiile privind tratamentul inegal între categorii profesionale.
Criticii susțin că, dacă scopul declarat este reducerea privilegiilor și echilibrarea sistemului, atunci legea ar trebui să fie aplicată coerent și justificat, nu selectiv.
Ce urmează
Pentru ca proiectul să intre în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de Parlament. Ulterior, dacă nu va fi contestat la Curtea Constituțională, legea poate ajunge la promulgare.
Până atunci, tensiunile rămân ridicate. Sindicatele anunță că sunt pregătite să protesteze, iar dezbaterea privind pensiile speciale, cumulul cu salariul și echitatea din sistemul public rămâne una dintre cele mai sensibile teme ale momentului.