Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a reacționat după ce numele său a fost inclus în raportul Consiliului Superior al Magistraturii referitor la atacurile la adresa justiției. Aceasta a răspuns într-o notă ironică, afirmând că se declară „vinovată” pentru faptul că a criticat sistemul pensiilor speciale din magistratură.
Oana Gheorghiu susține că a ajuns pe ceea ce numește „lista neagră” a CSM după ce a vorbit public despre necesitatea eliminării privilegiilor de care beneficiază anumite categorii de pensionari speciali.
„Autodenunţ: subsemnata, Gheorghiu Oana-Clara, declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de «decredibilizarea justiţiei», aşa cum susţine CSM-ul, pentru că mi-am permis să afirm că pensiile speciale ale magistraţilor reprezintă un privilegiu care trebuie eliminat. Da, este adevărat, consider că România nu îşi mai permite să aibă pensionari speciali, din magistratură ori alt domeniu, care să se retragă din activitate la 48-50 de ani”, a transmis Oana Gheorghiu.
„Am militat pentru o justiție independentă”
Vicepremierul interimar a precizat că, de-a lungul timpului, a susținut constant independența justiției și a apărat ideea ca magistrații să fie bine plătiți. În opinia sa, însă, pensiile speciale nu reprezintă o garanție a independenței judiciare și nu ar trebui confundate cu protecția necesară pentru exercitarea corectă a profesiei.
Oana Gheorghiu a subliniat că un judecător independent, integru și capabil să reziste presiunilor politice sau financiare merită o remunerație pe măsură. Cu toate acestea, spune ea, pensionarea la vârste de 48-50 de ani și pensiile mult peste salariul mediu nu pot fi justificate prin argumentul independenței justiției.
„Ca să fie cât se poate de clar: ca simplu cetăţean, am fost în stradă şi am militat pentru o justiţie independentă, corectă, dreaptă. Am crezut atunci şi cred şi acum că magistraţii trebuie plătiţi bine. Chiar foarte bine! Un judecător corect, independent, care rezistă presiunilor politice şi pecuniare, merită un salariu care să îl pună la adăpost de orice tentaţie. Însă pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenţei judiciare”, a afirmat aceasta.
Potrivit Oanei Gheorghiu, astfel de beneficii nu întăresc încrederea în justiție, ci riscă să adâncească distanța dintre sistemul judiciar și societate.
„Este un privilegiu, şi privilegiile nu fac justiţia mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească”, a mai transmis vicepremierul interimar.
Critici la adresa conducerii CSM
Oana Gheorghiu a criticat și modul în care conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a gestionat această situație. Ea susține că există tot mai multe voci din interiorul magistraturii care afirmă că nu au fost consultate și nu au votat raportul de peste 70 de pagini al CSM.
Vicepremierul interimar spune că regretă dacă anumite declarații ale sale au fost percepute ca fiind ofensatoare de către magistrați, dar consideră că reacția conducerii CSM este una nepotrivită într-un stat democratic.
„Regret cu sinceritate dacă există magistraţi care s-au simţit «decredibilizaţi» ca urmare a afirmaţiilor mele, însă nu pot să nu constat, în acelaşi timp, că apar tot mai multe voci din magistratură care spun că nu au fost consultaţi şi nu au votat raportul de 70 de pagini al CSM-ului. Chiar şi aşa, este regretabil că cei aflaţi la conducerea CSM au adoptat această atitudine publică”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Aceasta a insistat asupra ideii că nicio instituție publică nu trebuie să fie ferită de critică, indiferent de rolul pe care îl are în societate. În opinia sa, posibilitatea de a critica instituțiile statului este o componentă esențială a democrației.
„Nicio instituţie dintr-o democraţie nu are dreptul să fie la adăpost de critică. Nici măcar cea care împarte dreptatea”, a subliniat vicepremierul interimar.
CSM, precizări despre prescripția răspunderii penale
În același context, Secția pentru Procurori a CSM a transmis că efectele prescripției răspunderii penale nu pot fi analizate doar prin indicatori statistici. Potrivit procurorilor, discuțiile publice legate de prescripție au fost generate în special de dosare importante, care vizau persoane aflate în funcții publice relevante sau oameni de afaceri implicați în cauze cu prejudicii semnificative.
Reprezentanții CSM au arătat că problema prescripției nu poate fi pusă exclusiv în responsabilitatea sistemului judiciar, ci are legătură și cu lipsa unor modificări legislative necesare.
„Problema prescripţiei răspunderii penale a fost generată şi de Parlamentul României, care nu a modificat dispoziţiile legale constatate ca fiind neconstituţionale”, se arată în poziția transmisă de Secția pentru Procurori.
Reacția Oanei Gheorghiu vine într-un moment în care tema pensiilor speciale și relația dintre politicieni, instituțiile statului și sistemul judiciar continuă să genereze dezbateri intense în spațiul public. Subiectul rămâne unul sensibil, mai ales în contextul în care reformarea pensiilor speciale a fost invocată în repetate rânduri ca o condiție pentru echitate socială și pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în instituții.