În plin sezon al virozelor respiratorii, medicii le cer părinților să manifeste maximă prudență atunci când aleg tratamentele pentru copii. Dorința de a calma rapid simptome precum tusea, febra sau nasul înfundat îi poate împinge pe adulți să administreze medicamente nepotrivite, care nu doar că nu ajută, dar pot provoca reacții adverse serioase sau pot agrava evoluția bolii.
Avertismentul medicilor: nu toate medicamentele sunt sigure pentru copii
Mihai Craiu atrage atenția că multe dintre tratamentele considerate „clasice” în răceală și gripă sunt, în realitate, inutile sau chiar periculoase pentru copiii mici, mai ales pentru cei de vârstă preșcolară. Specialistul subliniază că automedicația este una dintre cele mai mari greșeli pe care le pot face părinții în această perioadă.
Medicul explică faptul că tusea, simptomul care provoacă cea mai mare panică în rândul părinților, este adesea un proces normal de vindecare.
„Tusea este probabil campionul absolut al declanșării emoțiilor negative la părinți. Problema este că tusea persistă. Orice răceală banală la un copil de grădiniță produce, în medie, 10 zile de tuse. Aproximativ un sfert dintre copii pot tuși chiar și 20 de zile, fără să fie vorba despre o complicație. Trebuie să ne înarmăm cu multă răbdare”, a explicat medicul.
Medicamentele care NU sunt recomandate copiilor mici
Dr. Mihai Craiu avertizează că numeroase medicamente eficiente la adulți sau la copiii mai mari sunt nerecomandate sau chiar interzise celor mici. Academia Americană de Pediatrie și FDA recomandă explicit ca anumite medicamente de tip cough & cold medicines (CCM) să nu fie administrate copiilor sub 4 ani, mai ales cele destinate adulților.
Printre substanțele care nu ar trebui administrate copiilor fără supraveghere medicală se numără:
- Antitusivele – precum dextrometorfanul și codeina
- Expectorantele – de exemplu guaiafezina
- Decongestionantele nazale – pseudoefedrină, fenilefrină
- Antihistaminicele – bromfeniramină, clorfeniramină, difenhidramină
Aceste substanțe pot provoca somnolență excesivă, tulburări de respirație, agitație, tahicardie sau alte reacții nedorite, mai ales la copiii mici.
Epidemie de gripă și spitale sub presiune
Contextul este cu atât mai delicat cu cât România se confruntă cu o creștere alarmantă a cazurilor de gripă. Medicii avertizează că sezonul abia a început, iar numărul îmbolnăvirilor este de patru ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit datelor recente, 9 din 10 pacienți diagnosticați sunt infectați cu o formă agresivă de gripă de tip A, supranumită „super-gripa”, care se răspândește rapid și produce simptome severe.
Simin Florescu, managerul Spitalul Victor Babeș, a explicat tabloul clinic tipic:
„Tusea, durerea în gât, dificultățile de respirație și febra sunt semnele principale. Apar și simptome generale: dureri de cap, dureri musculare și articulare, stare generală alterată. Mulți pacienți descriu senzația ca și cum ar fi fost loviți de un tren.”
Ce ar trebui să facă părinții
Medicii recomandă ca, în cazul virozelor, tratamentul să fie axat în principal pe hidratare, odihnă, monitorizarea atentă a simptomelor și consult medical atunci când starea copilului se agravează. Medicamentele trebuie administrate doar la recomandarea unui specialist, în doze adaptate vârstei și greutății copilului.
Mesajul specialiștilor este clar: nu orice sirop sau pastilă din dulapul cu medicamente este o soluție. Uneori, răbdarea și supravegherea corectă sunt cele mai sigure „tratamente” pentru cei mici.