Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost pus oficial sub urmărire penală, devenind inculpat într-un dosar ce cuprinde nu mai puțin de șapte capete de acuzare. Decizia a fost luată de procurorii Parchetului General, după ce Georgescu a citat în direct, la un post de televiziune, din Corneliu Zelea Codreanu, liderul istoric al Mișcării Legionare. Gestul a stârnit reacții puternice în spațiul public și a atras atenția autorităților judiciare, care au considerat că acțiunea are implicații extrem de grave.
În ciuda situației, Călin Georgescu a ales să nu ofere nicio declarație oficială în fața procurorului. Surse apropiate anchetei susțin că fostul candidat consideră dosarul o formă de persecuție politică, menită să-l scoată din jocul electoral și din viața publică.
Potrivit informațiilor furnizate de Parchetul General, citarea liderului legionar la televiziune a reprezentat doar una dintre faptele analizate. Procurorii susțin că Georgescu ar fi avut o implicare mai amplă, ce vizează posibile tentative de destabilizare a ordinii constituționale din România.
Pe 27 mai 2025, acesta a fost convocat din nou la Parchetul General, unde i s-a adus la cunoștință extinderea urmăririi penale. Încă din 26 februarie, Călin Georgescu se află sub control judiciar, fiind supus unor restricții severe. Acestea includ interdicția de a părăsi teritoriul național fără acordul autorităților judiciare, precum și obligația de a nu publica sau distribui, sub nicio formă, conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob, nici în mediul online, nici în alte contexte publice.
Printre cele șapte capete de acuzare formulate de anchetatori se numără și acuzația de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată — una dintre cele mai grave infracțiuni prevăzute de Codul penal. Conform procurorilor, Georgescu ar fi pus la cale un plan de destabilizare a statului român, apelând la sprijinul unor mercenari coordonați de Horațiu Potra. Planul ar fi fost activat în contextul unei decizii controversate a Curții Constituționale, care anulase rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale.
Într-un alt moment-cheie al cazului, pe 9 martie 2025, Biroul Electoral Central a decis invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu, invocând decizia Curții Constituționale din decembrie 2024, care anulase alegerile din primul tur. Această invalidare a amplificat tensiunile în jurul fostului candidat, care susține că întreaga situație este rezultatul unei conspirații politice menite să-i reducă la tăcere vocea critică.
Dosarul rămâne în atenția publicului, iar ancheta se anunță una complexă, cu ramificații atât în zona politică, cât și în cea a securității naționale. Rămâne de văzut care vor fi concluziile finale ale procurorilor și ce urmări va avea acest caz în peisajul politic românesc.
