Ilie Bolojan anunță reforme majore în sistemul de pensii și salarizare: „Pensiile nu pot fi mai mari decât salariile. Este un model care nu există nicăieri în Europa”
Premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă, marți, în cadrul unei conferințe de presă, în legătură cu dezechilibrele tot mai evidente din sistemul public de pensii și salarizare, în special în sectorul justiției. Acesta a declarat că Guvernul pregătește o reformă legislativă profundă, menită să elimine inechitățile, să reducă presiunea bugetară și să restabilească echilibrul între drepturi și responsabilități.
Pensionări anticipate la 47 de ani și pensii mai mari decât salariile – o realitate critică
Premierul a evidențiat una dintre cele mai alarmante situații din sistem: pensionările timpurii ale magistraților. Potrivit datelor prezentate, două treimi dintre aceștia se retrag din activitate la vârste de doar 47-49 de ani, beneficiind ulterior de pensii care, în multe cazuri, depășesc salariile obținute în perioada activă.
„Este absurd ca statul să încurajeze retragerea din activitate tocmai în perioada de maturitate profesională, când experiența este esențială pentru calitatea actului de justiție. Un magistrat la 50 de ani este în plină forță profesională, nu la capăt de drum”, a declarat Bolojan.
Aceste pensionări premature nu doar că subminează funcționarea instituțiilor publice, dar contribuie și la adâncirea crizei de personal, atât în sistemul de justiție, cât și în sectorul bugetar în ansamblu.
Procesele salariale din justiție au costat statul peste 10 miliarde de lei
Ilie Bolojan a adus în discuție și impactul bugetar generat de interpretările contradictorii ale legilor de salarizare, în special în domeniul justiției. Guvernele din ultimii ani au fost obligate să achite, în urma hotărârilor judecătorești, sume colosale către magistrați – aproximativ 10 miliarde de lei, adică peste 2 miliarde de euro.
„Peste 20.000 de acțiuni în instanță au fost depuse pentru drepturi salariale considerate discriminatorii. Faptul că într-un parchet salariile sunt mai mari decât în altul a fost catalogat ca discriminare. Iar lipsa unui cadru legal clar a permis aceste interpretări în lanț”, a explicat premierul.
Printre cauzele acestor litigii se numără diferențele salariale între unități similare, sporurile acordate arbitrar, despăgubirile pentru condiții improprii de muncă și ambiguitatea valorii de referință sectorială (VRS).
O nouă lege a salarizării, în pregătire pentru toamnă
Pentru a pune capăt acestei instabilități legislative, Guvernul lucrează la o nouă lege a salarizării, care va fi prezentată în toamna acestui an. Scopul este introducerea unui sistem clar, echitabil și predictibil, care să elimine interpretările abuzive și inechitățile dintre angajații sistemului public.
„Nu vorbim despre tăieri salariale, ci despre normalitate. Este nevoie de reguli uniforme, aplicate tuturor, pentru ca sistemul public să nu mai funcționeze pe baza excepțiilor și a privilegiilor”, a precizat Ilie Bolojan.
„Pensiile mai mari decât salariile – o anomalie fiscală fără echivalent în Europa”
Premierul a denunțat formula actuală de calcul a pensiilor de serviciu din justiție, care permite ca acestea să fie echivalente cu 80% din ultimul salariu brut. În practică, acest sistem a dus la situații în care pensiile nete ajung la 24.000–25.000 de lei lunar – de cinci ori mai mult decât pensia medie din România.
„În nicio altă țară din Uniunea Europeană nu există o prevedere care să permită ca pensia să fie mai mare decât salariul sau egală cu acesta. Este o anomalie care trebuie corectată urgent”, a subliniat Bolojan.
Această discrepanță creează tensiuni sociale, întreținând percepția de privilegiu excesiv și generând presiuni tot mai mari asupra bugetului de stat.
O reformă care nu mai poate fi amânată
Ilie Bolojan a transmis că aceste măsuri nu sunt opționale, ci esențiale pentru supraviețuirea pe termen lung a sistemului public. Dialogul cu actorii din sistemul de justiție va continua, dar cadrul legal trebuie actualizat urgent.
„Avem nevoie de un stat care funcționează echitabil. Nu putem vorbi despre reforme sustenabile fără reguli clare, fără o legislație coerentă și fără responsabilitate bugetară”, a concluzionat premierul.