Silviu Prigoană, cunoscut om de afaceri, a luat decizia de a-și organiza moștenirea încă din timpul vieții, pentru a preveni eventuale conflicte între cei patru fii ai săi. Printr-un testament detaliat, el a stabilit cum va fi împărțită averea sa, iar această decizie a fost luată cu mult înainte de a se stinge din viață, la vârsta de 60 de ani, pe 12 noiembrie, în urma unui infarct.
Planificarea moștenirii
Prigoană, care avea doi băieți adulți din prima căsătorie, Silvius și Honorius, și doi copii minori, Eduard și Maximus, din mariajul cu Adriana Bahmuțeanu, a împărțit averea în părți egale, respectând principiul echității. El a subliniat că această măsură a fost luată pentru a evita situațiile neplăcute care pot apărea între frați după dispariția unui părinte.
„Averea trebuie împărțită în timpul vieții, pentru ca moștenitorii să primească ce li se cuvine, fără să fie nevoiți să apeleze la tribunale sau să plătească avocați,” declara Prigoană în cadrul unui interviu.
Declarații despre moștenire
Prigoană a explicat că moștenirea se limitează la bunurile acumulate strict prin munca sa și nu include ceea ce ar putea fi asociat cu fosta sa soție. „Toate realizările mele au fost până în momentul în care Adriana a apărut în viața mea. Ce le-am oferit copiilor mei este exclusiv din efortul meu personal,” a afirmat el.
Bunurile incluse în moștenire
Conform declarațiilor de avere, Silviu Prigoană deținea o serie impresionantă de proprietăți și bunuri, printre care:
347.000 de metri pătrați de terenuri aferente mai multor imobile.
21 de imobile, dintre care unul situat în Chicago, SUA, evaluat la aproximativ 850.000 de euro.
Colecții valoroase, inclusiv timbre de 10.000 de euro, colecții muzicale în valoare de 100.000 de euro și ceasuri de 50.000 de euro.
Asocieri la zeci de firme, cu obligații financiare către bănci în valoare de 2,547 milioane de lei și 5,15 milioane de euro.
O moștenire fără conflicte
Prin organizarea moștenirii, Prigoană a dorit să asigure o tranziție liniștită și echitabilă, oferind fiecărui copil o parte egală din bunurile sale. Decizia sa reflectă o preocupare profundă pentru evitarea tensiunilor familiale și pentru păstrarea unui climat de respect între moștenitori.
Această abordare, pe care Prigoană o considera esențială, poate servi drept exemplu pentru cei care doresc să gestioneze cu înțelepciune transferul de bunuri între generații.