Modificări majore în sistemul de sănătate de la 1 august 2025: plata CASS devine obligatorie pentru tot mai mulți români. Cine va mai fi scutit și ce explică Guvernul
Începând cu 1 august 2025, sistemul de sănătate din România va suferi o schimbare profundă: contribuția la asigurările de sănătate (CASS) va deveni obligatorie pentru un număr semnificativ mai mare de persoane. Decizia vine în urma unei reforme fiscale promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care și-a asumat răspunderea pentru acest pachet de măsuri în Parlament.
Executivul justifică modificările prin necesitatea de a corecta un dezechilibru major din sistem: doar o treime dintre asigurați plătea efectiv CASS, în timp ce restul beneficiau de servicii medicale fără a contribui financiar la susținerea sistemului public de sănătate.
Economist: „Nu putem avea servicii de calitate fără contribuții reale”
Adrian Negrescu, economist, susține că măsura este una necesară și justificată.
„Este o gaură neagră în economie. Sistemul trebuie reformat complet. Toți cetățenii ar trebui să contribuie la sănătate, indiferent de venit sau de statut. Este un principiu de solidaritate aplicat în toate țările dezvoltate. La noi era o excepție”, a declarat acesta.
Cine rămâne scutit de la plata CASS după 1 august
Noua legislație păstrează scutirea doar pentru anumite categorii considerate vulnerabile. Statul va continua să acopere contribuția CASS pentru:
- Bolnavii de cancer, pe perioada tratamentului și monitorizării;
- Persoanele cu boli cronice aflate în programe naționale de sănătate, cu excepția pensionarilor care depășesc 3.000 lei/lună;
- Persoanele cu handicap grav sau accentuat;
- Pensionarii cu venituri sub 3.000 lei/lună;
- Copiii și studenții fără venituri proprii.
Cine va fi obligat să plătească CASS
Lista celor care își pierd scutirea este semnificativă și include numeroase categorii care, până acum, nu plăteau această contribuție:
- Coasigurații fără venituri proprii (soți, soții, părinți): aproximativ 654.000 de persoane;
- Persoanele persecutate politic, veteranii, revoluționarii: peste 149.000 de persoane;
- Șomerii cu indemnizație: circa 38.600 de persoane;
- Persoanele aflate în concediu de creștere a copilului: peste 133.000 de beneficiari;
- Cei care primesc venit minim de incluziune: peste 239.000 de persoane;
- Personalul monahal: 2.500 de persoane;
- Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei: aceștia vor plăti 10% CASS pentru suma care depășește acest prag.
De exemplu, un pensionar care încasează 3.500 lei va fi taxat cu 10% pentru cei 500 lei ce depășesc plafonul, adică va plăti 50 lei contribuție CASS și va rămâne cu o pensie netă de 3.450 lei.
Ministrul Muncii a precizat că procesul de recalculare a pensiilor este în desfășurare, ceea ce înseamnă că un număr tot mai mare de pensionari ar putea intra în zona de plată a CASS în următoarele luni.
De ce Guvernul consideră măsura vitală
Premierul Ilie Bolojan a justificat decizia prin faptul că sistemul actual este nesustenabil: din cei aproximativ 17 milioane de asigurați, doar 6,6 milioane contribuiau efectiv. Un studiu al Academiei de Studii Economice (ASE) arată că această disproporție riscă să ducă la colapsul sistemului medical, într-un context în care cererea pentru tratamente decontate este în continuă creștere.
„În prezent, statul oferă un pachet minim de servicii medicale pentru toți, însă fără o bază solidă de contribuții, tratamentele complexe devin din ce în ce mai greu de susținut. Dacă vrem un sistem de sănătate funcțional și echitabil, este esențial ca fiecare să contribuie în mod just”, a explicat economistul Adrian Negrescu.
O reformă fiscală cu implicații sociale profunde
Această modificare face parte dintr-un plan mai amplu al Guvernului de a reduce deficitul bugetar și de a moderniza sistemele de protecție socială. În același timp, ea vine cu o serie de provocări și nemulțumiri, mai ales din partea celor care se aflau anterior sub protecția excepțiilor.
În lunile următoare, autoritățile vor desfășura campanii de informare și vor introduce mecanisme de plată simplificate pentru a sprijini tranziția.
Reforma contribuțiilor la sănătate marchează un moment de cotitură pentru sistemul medical românesc. Dincolo de impactul imediat asupra bugetelor personale ale multor români, ea reflectă o schimbare de paradigmă: de la un sistem bazat pe scutiri și excepții, spre unul axat pe responsabilitate colectivă.
Rămâne de văzut dacă măsura va reuși să stabilizeze financiar sistemul sanitar și să crească accesul real la servicii medicale de calitate. Cert este că, de la 1 august, regulile jocului se schimbă.