Diferențele din sistemul public de pensii din România rămân uriașe și în anul 2025. Datele oficiale arată un contrast puternic între pensia minimă garantată de stat și cea mai mare pensie contributivă plătită din bugetul public, evidențiind o inegalitate care afectează milioane de seniori.
În timp ce pensia minimă din România abia depășește pragul de 1.000 de lei, cea mai mare pensie acordată exclusiv pe baza contributivității a ajuns, în februarie 2025, la impresionanta sumă de 97.964 de lei net pe lună. Beneficiarul acestei pensii încasează un venit de aproximativ 38 de ori mai mare decât cel primit de peste 2,5 milioane de pensionari care trăiesc cu mai puțin de 2.574 de lei lunar.
Această diferență uriașă scoate în evidență discrepanțele profunde din sistemul public de pensii, unde un număr extrem de redus de persoane beneficiază de venituri foarte mari, în timp ce majoritatea pensionarilor se confruntă cu dificultăți serioase în acoperirea cheltuielilor de bază.
Cea mai mare pensie contributivă plătită în România este de 97.964 de lei net, iar raportul dintre cea mai mare și cea mai mică pensie ajunge la aproximativ 76 la 1. La polul opus se află pensia minimă garantată prin lege, stabilită în prezent la 1.281 de lei pe lună. Aceasta reprezintă suma minimă pe care statul român este obligat să o acorde pensionarilor, indiferent de contribuțiile realizate de-a lungul vieții active.
În practică, există și situații administrative excepționale în care sunt plătite sume simbolice, chiar de ordinul unui leu, însă acestea nu reflectă pensia minimă legală, ci rezultă din drepturi de pensie extrem de mici, generate de contribuții aproape inexistente. Din punct de vedere legal, însă, pragul minim rămâne cel de 1.281 de lei.
Statisticile mai arată că aproximativ 2,5 milioane de pensionari din România au venituri sub nivelul salariului minim pe economie, ceea ce îi plasează într-o zonă de vulnerabilitate economică accentuată. Pentru mulți dintre aceștia, pensia nu acoperă nici strictul necesar, iar diferențele față de pensiile maxime ridică tot mai multe semne de întrebare privind echitatea și sustenabilitatea sistemului public.
În ansamblu, anul 2025 confirmă faptul că sistemul de pensii din România continuă să fie marcat de extreme: de la pensii uriașe, obținute prin contribuții foarte mari, la venituri minime care abia asigură supraviețuirea zilnică a milioane de seniori.