Raport comun adoptat după decizia CCR
Comisiile Juridică şi de Constituţionalitate din Senat au aprobat, miercuri, un raport comun asupra proiectului de lege privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI), după ce actul a revenit în Parlament ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale referitoare la anumite prevederi. Raportul a fost adoptat cu majoritate şi permite trimiterea proiectului spre votul final în plenul Senatului, în forma în care a fost votat de Camera Deputaţilor.
Numerele şi condiţia intrării în vigoare
Forma susţinută de PSD, UDMR şi o parte dintre parlamentarii PNL a fost înregistrată anterior cu 187 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” şi 59 de abţineri. Pentru ca legea să intre în vigoare, este necesară aprobarea în plenul Senatului, care are calitatea de cameră decizională.
Contextul: temeri în administraţia locală
Modificarea legislativă vine după adoptarea Legii 165/2026, care a introdus în Codul administrativ prevederi potrivit cărora angajaţii din sectorul public nu pot deţine simultan funcţii de consilier local sau judeţean. Respectiva prevedere a generat îngrijorări în rândul administraţiilor locale, unde s-a estimat că un număr semnificativ de aleşi ar putea fi forţaţi să aleagă între posturi.
Momente tensionate în comisii
Şedinţa comună a început la ora 10:00 şi a fost marcată de dispute între reprezentanţi ai AUR şi USR şi preşedinta Comisiei de Constituţionalitate, Cosmina Cerva. Controversa a pornit de la reclamaţii că documentele de lucru nu ar fi fost transmise prin e-mail parlamentarilor care participau online. În cursul dezbaterilor, senatorul USR Czntia Păun a fost sancţionat cu suspendarea dreptului la cuvânt de către preşedintele comisiei.
La audieri au participat şi reprezentanţi ai ANI. Bogdan Sticlosu, şeful instituţiei, a declarat că decizia Curţii Constituţionale se completează cu hotărâri anterioare ale instanţei, potrivit celor comunicate în comisie.
Amendamentul „Fritz” în centrul conflictului
Unul dintre punctele centrale ale controversei rămâne aşa-numitul „amendament Fritz”, care a stârnit reacţii puternice în Parlament. Forma adoptată la Camera Deputaţilor limitează transparenţa averilor unor demnitari, iar acest aspect a fost intens contestat de USR şi AUR. USR a anunţat intenţia de a înregistra un nou proiect fără amendamentul respectiv şi a cerut senatorilor să respingă forma aflată în procedură.
Reprezentanţi ai unor grupuri europene — PPE şi Renew Europe — au semnalat problema la nivelul Comisiei Europene, iar în scrisori adresate acesteia ar fi fost menţionată posibilitatea blocării unor sume din PNRR până la eliminarea amendamentului. AUR s-a delimitat la rândul său de forma actuală a legii; liderul grupului, Petrişor Peiu, le-a cerut colegilor să nu se implice în ceea ce a numit „conflictul PSD‑PNL”.
Amendamentele de eliminare respinse — ce urmează
În comisiile de specialitate au fost depuse exclusiv propuneri de eliminare a unor prevederi, toate însoţite de motivări juridice. Toate aceste amendamente au fost însă respinse, astfel încât raportul de admitere trimite proiectul spre votul final în plenul Senatului, în forma adoptată anterior de Camera Deputaţilor.
- Ilie Bolojan, preşedintele PNL, a anunţat că senatorii liberali intenţionează să susţină „amendamentul Fritz”, deşi l-au calificat ca fiind neobişnuit.
- Dominic Fritz şi alţi critici ai prevederii şi-au exprimat speranţa că Senatul, ca for decizional, va oferi o nouă oportunitate de modificare.
Decizia finală aparţine plenului Senatului, care urmează să stabilească dacă adoptă legea în forma transmisă de Camera Deputaţilor.