Viața personală a Adrianei Ochișanu, una dintre cele mai îndrăgite voci ale muzicii populare din Republica Moldova, rămâne marcată de suferințe profunde și amintiri dureroase. Într-o ediție emoționantă a emisiunii „În oglindă”, moderată de Mihai Ghiță, artista a vorbit deschis despre perioada dificilă pe care a traversat-o în timpul mariajului cu Corneliu Botgros, fiul reputatului dirijor Nicolae Botgros, dar și despre consecințele psihologice pe care această experiență le-a avut asupra fiului lor, Cristian.
Un mariaj transformat în calvar
Cu o sinceritate dezarmantă, Adriana Ochișanu a mărturisit că, deși a intrat în această căsnicie cu speranța unei vieți de familie armonioase, realitatea a fost complet diferită. Artista a descris anii petrecuți alături de Corneliu Botgros drept un adevărat calvar emoțional și psihologic, presărat cu momente de singurătate și dezamăgire profundă.
„M-am simțit singură, deși eram căsătorită. El pleca mereu cu prietenii, la petreceri, la evenimente. Rareori ne vedeam ca o familie. Acasă nu venea niciodată cu bucurie, nici cu dorința de a construi ceva împreună. Eram împreună doar pe scenă, în fața publicului, dar în spatele cortinei eram doi străini”, a povestit Adriana.
Ceea ce părea inițial o relație promițătoare s-a deteriorat treptat, pe fondul tensiunilor dintre Adriana și socrii săi, în special din cauza implicării acestora în viața cuplului. „Părinții lui au avut o influență uriașă asupra lui Corneliu, iar asta a dus, inevitabil, la distrugerea mariajului nostru. Niciodată nu am fost acceptată cu adevărat în familia lor”, a mărturisit artista.
Episoade de violență și abuz emoțional
În cadrul aceluiași interviu, Adriana Ochișanu a vorbit pentru prima dată deschis despre episoadele de violență care i-au marcat viața de cuplu. „Au fost și violențe, momente de tensiune extremă. Când se încingea cearta, se ajungea la gesturi necontrolate. Dar cel mai greu de suportat a fost violența psihică. Umilințele, jignirile, frica permanentă. Mi se spunea că fără el voi fi un nimeni, că nimeni nu mă va mai asculta și nu mă va mai iubi.”
Artista a recunoscut că a căzut într-o stare de depresie profundă, simțind că își pierde identitatea și încrederea în sine. „Ajunsesem într-un punct în care nu mai știam cine sunt. Simțeam că, dacă mai rămân acolo, o să mă pierd complet. Am avut curajul să plec când am simțit că nu mai am aer, că viața mea e în pericol, chiar dacă asta însemna să încep de la zero.”
Lupta pentru copil și trauma care a urmat
Cea mai dureroasă parte a divorțului, povestește artista, a fost lupta pentru custodia fiului lor, Cristian, care avea aproape 13 ani la momentul separării. Adriana susține că familia Botgros a folosit toate resursele pentru a-l păstra pe copil alături de ei.
„Au încercat prin toate mijloacele să-l întoarcă împotriva mea. I-au spus că mama l-a abandonat, că nu-l mai iubește. Era un copil vulnerabil, influențabil, și au știut exact cum să-l manipuleze. L-au atras cu cadouri, cu promisiuni. L-au făcut să creadă că eu sunt dușmanul lor.”
Deși timpul a trecut, rana nu s-a vindecat complet. „Cristi a crescut, s-a maturizat, dar în sufletul lui au rămas urme adânci. Se vede uneori în felul în care vorbește, în felul în care se raportează la mine. Mi-e teamă că trauma aceea îl va urmări toată viața, chiar dacă nu o arată.”
Izolarea profesională și tăcerea impusă
Pe lângă suferințele personale, Adriana Ochișanu a dezvăluit că s-a confruntat și cu ostracizare profesională după divorț. Ea afirmă că membrii familiei Botgros ar fi influențat alți artiști și instrumentiști să nu mai colaboreze cu ea.
„A fost o perioadă cumplită. Niciun muzicant nu voia să cânte cu mine. Primeau telefoane, amenințări, avertismente. Se spunea că, dacă vor urca pe scenă cu Adriana Ochișanu, vor avea probleme. Era o campanie de denigrare orchestrată, mai ales de fosta mea soacră. A fost o nedreptate care m-a durut enorm, pentru că tot ce aveam era munca mea și dragostea pentru public.”
Reîntâlnirea cu fiul și speranța unui nou început
După ani de distanță și tăcere, artista spune că a reușit, treptat, să refacă legătura cu fiul ei. „Anul acesta, pentru prima dată după mult timp, Cristian a venit să doarmă la mine. Am stat de vorbă ore întregi. Mi-a spus ce simte, ce vise are. A fost o seară în care am plâns amândoi, dar și una care mi-a dat speranță. Am simțit că, în sfârșit, ne regăsim.”
Pentru Adriana Ochișanu, această împăcare cu fiul său a fost cel mai prețios dar pe care viața i l-a oferit după atâta suferință. „Cristi este un copil minunat, sensibil, bun la suflet. Îi lipsește doar comunicarea, sinceritatea dintre oameni. Eu voi fi mereu aici pentru el, indiferent de ce a fost sau va fi.”
Astăzi, artista privește spre viitor cu mai multă putere, echilibru și înțelepciune, convinsă că fiecare rană a ajutat-o să devină femeia puternică de azi. „Am învățat că oricât ar fi de greu, trebuie să alegi demnitatea și liniștea sufletească. Restul se vindecă în timp.”