Atacuri țintite asupra conturilor de mesagerie ale oficialilor
Conturi de WhatsApp și Signal folosite de oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene au fost vizate de tentative de preluare, potrivit unei prezentări interne a structurilor de apărare cibernetică ale UE obținute de POLITICO. Documentul, prezentat în luna iulie reprezentanților statelor membre, identifică astfel de preluări drept una dintre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă blocul comunitar în acest an.
Metode folosite: spearphishing și inginerie socială
Atacatorii au folosit campanii de tip spearphishing susținute de state şi tehnici de inginerie socială pentru a convinge victimele să deschidă linkuri sau fişiere maliţioase sau să divulge informaţii sensibile. Mesajele au fost personalizate pentru a părea credibile şi a creşte probabilitatea ca destinatarul să urmeze instrucţiunile primite.
Preluarea unui cont de mesagerie oferă acces la comunicaţiile viitoare ale victimei şi la discuţiile din grupurile din care aceasta face parte, ceea ce poate facilita operaţiuni de spionaj sau dezinformare.
Avertismente anterioare şi reacţii naţionale
Riscurile asociate utilizării aplicaţiilor comerciale pentru comunicări oficiale au fost semnalate anterior. În primăvară, oficiali ai Comisiei Europene au fost îndrumaţi să închidă un grup pe Signal din cauza temerii că ar putea fi compromis. Mai multe agenţii naţionale de securitate cibernetică au transmis recomandări instituţiilor publice să evite folosirea unor aplicaţii precum WhatsApp şi Signal pentru corespondenţa oficială.
În luna martie, cel puţin cinci agenţii europene de securitate au atras public atenţia asupra campaniilor de hacking derulate prin Signal şi WhatsApp. Serviciile de informaţii din Olanda au indicat în mod expres Rusia ca sursă a unor astfel de atacuri, iar autorităţi din Germania au avertizat că ţintele includ persoane cu funcţii importante din politică, armată, diplomaţie şi jurnalişti de investigaţie.
Tehnica chatbotului fals şi natura atacurilor
Una dintre metodele observate presupune utilizarea unui chatbot fals prezentat ca serviciu de asistenţă Signal. Prin acest mecanism, atacatorii încearcă să convingă utilizatorii să le comunice codurile de verificare primite pe telefon. Odată obţinute aceste coduri, atacatorii pot prelua controlul conturilor. Această abordare se bazează pe manipularea persoanei şi nu pe exploatarea directă a unei vulnerabilităţi tehnice a aplicaţiei.
Impactul asupra instituţiilor UE şi probleme structurale
Prezentarea internă menţionează opt incidente semnificative înregistrate de instituţiile Uniunii Europene de la începutul anului. Un punct vulnerabil semnalat este absenţa unei infrastructuri comune pentru securitate informatică: instituţiile folosesc soluţii tehnice diferite şi nu dispun de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile şi clasificate. Această fragmentare complică coordonarea răspunsului la atacuri şi creşte riscurile pentru comunicaţiile oficiale.
- Atacuri direcţionate asupra conturilor de mesagerie ale oficialilor UE.
- Metode principale: spearphishing personalizat şi inginerie socială.
- Utilizare de chatbot fals pentru a obţine coduri de verificare.
- Cel puţin opt incidente semnificative raportate în acest an în instituţiile UE.
- Problema structurală: lipsa unei infrastructuri comune de securitate informatică între instituţii.