Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește adoptarea unui pachet amplu de măsuri fiscale prin procedura angajării răspunderii în fața Parlamentului, într-o ședință programată luni după-amiază. Una dintre cele mai dezbătute modificări este majorarea taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 19% la 21%, alături de alte schimbări fiscale și bugetare care vizează stabilizarea finanțelor publice.
După o rundă de consultări cu sindicatele și patronatele, care nu au dus însă la modificarea prevederilor, miniștrii au discutat vineri, într-o ședință specială, forma finală a proiectului de lege ce urmează să fie trimis Parlamentului.
„Pe ordinea de zi avem un proiect de lege extrem de important, care reglementează pachetul de măsuri fiscal-bugetare. În această după-amiază, vom declanșa procedura de adoptare prin angajarea răspunderii”, a declarat premierul Ilie Bolojan la începutul reuniunii Executivului.
Potrivit calendarului stabilit, senatorii și deputații au timp până în weekend să depună amendamente. Luni dimineață, Guvernul se va reuni din nou pentru a decide asupra versiunii finale, urmând ca premierul să prezinte actul normativ în Parlament și să își asume răspunderea. Marți, 8 iulie, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va prezenta la Bruxelles, în cadrul reuniunii miniștrilor de Finanțe ai Uniunii Europene (EcoFin), detalii despre aceste reforme fiscale.
Ce presupune angajarea răspunderii
Mecanismul angajării răspunderii este prevăzut de Constituție și permite Guvernului să adopte o lege într-un termen scurt, fără o dezbatere parlamentară clasică. Opoziția are însă dreptul să depună o moțiune de cenzură în termen de trei zile. Dacă moțiunea trece, Guvernul cade, iar proiectul de lege este respins. Dacă moțiunea nu este adoptată, legea intră automat în vigoare.
De altfel, opoziția formată din AUR, POT și S.O.S. România a depus deja o moțiune de cenzură în sesiunea anterioară, dar Constituția permite o nouă moțiune atunci când Executivul își angajează răspunderea, ceea ce transformă acest demers într-un moment politic sensibil.
Ce conține pachetul fiscal
Printre principalele măsuri propuse se numără:
- Majorarea cotei standard a TVA de la 19% la 21%
- Aplicarea unei cote reduse de 11% pentru alimente, medicamente și sectorul HoReCa
- Creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%
- Majorarea accizelor la tutun, alcool și carburanți cu 10%
- Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public pentru anul 2026
- Obligativitatea plății contribuției la sănătate pentru pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei
- Introducerea unui impozit special pe profiturile băncilor și câștigurile obținute din jocuri de noroc
Guvernul argumentează că acest pachet de măsuri este necesar pentru a menține sustenabilitatea financiară a statului și pentru a evita dezechilibrele bugetare. Estimările arată că veniturile la bugetul de stat ar urma să crească cu 9,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ar putea fi reduse cu 1,2 miliarde de lei în 2025.
Obiecțiile Consiliului Economic și Social
Cu toate acestea, Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ asupra proiectului. Deși are un rol consultativ, avizul CES atrage atenția asupra impactului social al noilor măsuri. Potrivit membrilor CES, proiectul nu respectă principiile echității și progresivității fiscale, punând o povară suplimentară asupra populației cu venituri mici și medii.
În plus, majorarea TVA va afecta imediat prețurile bunurilor de consum, reducând accesul oamenilor la produse esențiale. CES critică și lipsa unor măsuri tranzitorii sau compensatorii care să atenueze impactul asupra categoriilor vulnerabile.
Totodată, Consiliul solicită clarificări pentru ca sectorul HoReCa să includă explicit cafenelele și produsele pe bază de cafea, pentru a evita interpretările ambigue.
Concluzia CES este că proiectul de lege ar putea duce la o scădere semnificativă a nivelului de trai, pierderea încrederii în instituții și chiar la o radicalizare socială, cu posibile efecte asupra stabilității democrației.