Pe drumul de pietriș care duce spre Cula Călețeanu, din satul Enoșești, comuna Piatra-Olt, nu te întâmpină un ghid. Te întâmpină un lacăt. Și un WC din scânduri, fără ușă, pus chiar lângă una dintre porțile monumentului.
Locul ar fi trebuit să fie, de aproape un an, una dintre atracțiile turistice de referință ale Olteniei. E parte din Ruta Culelor, un traseu cu 15 locuințe boierești fortificate, promovat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu bani din PNRR. Pentru cinci dintre aceste monumente, statul a alocat în medie câte 1,2 milioane de euro fiecare, ca să poată fi vizitate.
Pe site-ul oficial al proiectului, România Atractivă, cula din Piatra-Olt e descrisă aproape liric. Zidurile de incintă “îți ghidează pașii” spre o intrare “cândva monumentală”, spațiul din interior e “încoronat de o pivniță boltită”, iar nivelurile superioare “relevă terase și verande învăluite de colonade”.
Frumos spus. Doar că nimeni nu poate verifica descrierea. Cula nu e deschisă publicului.
Zidul e refăcut, dar curtea e un șantier
Zidul exterior al monumentului a fost consolidat. Restul curții spune altă poveste: nisip, pietriș, schele, unelte, găleți, scânduri. Porțile sunt încuiate. Ministerul a plătit deja 10 milioane de euro pentru promovarea rutelor turistice, inclusiv pentru site-ul cu descrieri elegante. Pe teren, elegant e ultimul cuvânt care vine în minte.
Proiectul de reabilitare a Culei Călețeanu are o valoare totală de 8,37 milioane de lei, echivalentul a circa 1,6 milioane de euro. Banii sunt gestionați de Asociația “Ion Marian”, înființată în decembrie 2020, cu sediul chiar pe strada unde se află monumentul, la numărul 35.
Numele asociației vine de la boierul care a deținut proprietăți în zonă și care a fost, pentru scurt timp, ministru al Agriculturii în anii 1940. ONG-ul nu are niciun angajat. Prin conturile lui au trecut doar bani din PNRR, iar în 2025 a raportat un profit de aproximativ 275.000 de lei.
Legăturile din spatele asociației
Președintele Asociației “Ion Marian” este Adrian Iordache, fost consilier județean PSD în Olt, în două mandate consecutive, între 2016 și 2024. Iordache este, potrivit informațiilor din presa locală, finul lui Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt.
Numele lui Iordache nu apare pentru prima dată în afacerile legate de Oprescu. O investigație a arătat că același om a fost administrator la firme controlate de șeful CJ Olt, implicate în scandalul balastierelor ilegale din județ. De la agregate minerale la restaurarea monumentelor istorice, drumul pare surprinzător de scurt, dacă activezi în Piatra-Olt.
Problema e că trecutul lui Iordache nu se rezumă la administrarea unui ONG cu bani europeni. Atât el, cât și soția lui, Diana, au strâns, de-a lungul anilor, un număr considerabil de contracte pe bani publici. Doar în 2023, firmele familiei Iordache au încheiat 15 contracte prin achiziție directă, cu instituții din Slatina, București, Craiova și Drăgășani.
Incompatibilitate constatată de ANI
Cât timp era încă în funcție, Iordache a fost investigat de Agenția Națională de Integritate. Motivul: nu toate contractele pe bani publici erau trecute în declarațiile de avere. ANI l-a găsit în stare de incompatibilitate și l-a reclamat pentru fals în declarații la Parchetul de pe lângă Înalta Curte.
“Persoana evaluată a încălcat astfel prevederile art. 90, alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003”, se arată în comunicatul ANI, referitor la contractele de prestări servicii încheiate de firma familiei cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Olt. Valoarea acelor contracte a fost de aproximativ două milioane de lei.
Iordache a contestat raportul în instanță. A pierdut. În iulie 2024 și-a dat demisia din Consiliul Județean. Afacerile cu statul, însă, nu s-au oprit. Pe lângă compania implicată în litigiul cu ANI, familia deține și Ferma Ion Marian SRL, iar Iordache este reprezentant legal al unei cooperative agricole producătoare de furaje, din același sat.
Consultanță, dirigenție și un constructor din Slatina
Cei 1,6 milioane de euro pentru cula din Piatra-Olt nu au mers direct la lucrări. Asociația “Ion Marian” a plătit 10.000 de euro unei firme de consultanță din Slatina, deținută de aceiași oameni care conduc și o altă societate cu sute de contracte în Olt. Alți 10.000 de euro au ajuns la un antreprenor din Pitești, pentru dirigenție de șantier, un om cu sute de contracte similare și în Argeș.
Partea cea mai mare a banilor, circa 1,1 milioane de euro, a fost atribuită prin licitație, în august 2023, unei asocieri între o firmă de construcții din Slatina și un birou de proiectare din București. Contractul prevedea 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenul a trecut de mult.
În noiembrie 2025, cula ar fi trebuit să fie deja deschisă turiștilor. Astăzi, pe site-ul România Atractivă, monumentul apare marcat “închisă temporar și în reabilitare”.
La aceeași adresă din Piatra-Olt mai apar și alte nume cunoscute în politica locală: un fost consilier județean PNL, actual director la o asociație de dezvoltare intercomunitară, și o firmă care a avut sediul unui om condamnat pentru fraudarea unor fonduri europene destinate viței-de-vie.
În martie 2026, ministerul a anunțat că Ruta Culelor intră într-o nouă etapă, cea a semnalizării traseului, cu panouri și coduri QR. Din cele 15 monumente incluse în proiect, doar 6 pot fi vizitate în prezent. Cula Călețeanu nu e printre ele, dar semnalizarea de facto e deja acolo: un lacăt și un WC fără ușă, la marginea unui drum fără asfalt.