Premierul Ilie Bolojan a răspuns public criticilor care i-au fost aduse în ultima perioadă, în special celor care îl ironizează numindu-l „Ilie Sărăcie” după deciziile privind majorarea taxelor. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Audiență Națională”, difuzată de Digi FM, unde șeful Executivului a vorbit deschis despre presiunea deciziilor asumate și despre responsabilitatea guvernării într-un context economic dificil.
„Nu mă ghidez după înjurături sau strigături”
Întrebat ce mesaj le transmite celor care îl atacă în spațiul public, premierul a subliniat că etichetările și sloganurile sunt ușor de lansat, dar mult mai greu este să îți asumi decizii grele pentru binele țării.
„Este simplu să pui etichete, este simplu să vii cu sloganuri, fie pe online, fie în Parlament, sau să alergi după oameni ca să-i filmezi. Mult mai greu este să îți asumi răspunderea de a scoate o țară dintr-o situație dificilă”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a precizat că nu își construiește acțiunile în funcție de insulte sau lozinci: „Nu mă iau după înjurături sau strigături”.
Premierul a făcut și o distincție clară între criticile constructive și atacurile lipsite de substanță. Potrivit lui, atunci când observațiile vin din partea unor oameni care au demonstrat competență și rezultate concrete, ele merită analizate. În schimb, atacurile venite din partea celor cu alte agende sau care nu pot fi mulțumiți indiferent de decizie nu îi schimbă direcția.
De ce au fost majorate taxele
Referindu-se la nemulțumirile legate de creșterea taxelor și de percepția că statul nu își reduce suficient cheltuielile, Ilie Bolojan a explicat că măsurile adoptate în luna iulie au fost inevitabile și urgente. Potrivit premierului, lipsa acestor decizii ar fi putut duce la consecințe extrem de grave pentru România.
„Dacă aceste decizii nu erau luate rapid, România risca suspendarea fondurilor europene în Consiliul Miniștrilor de Finanțe. Asta ar fi creat probleme majore pentru țară”, a avertizat acesta. Bolojan a recunoscut că măsurile care vizează reducerea cheltuielilor publice, tăierea posturilor din administrație sau afectarea clientelei politice sunt mult mai greu de pus în practică, pentru că entuziasmul pentru astfel de reforme este redus.
Cu toate acestea, premierul a subliniat că încearcă permanent să mențină un echilibru între creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului. „Dacă România vrea să închidă anul viitor într-o situație mai bună și să scurteze perioada de neajunsuri, nu poate face acest lucru fără o reducere a cheltuielilor din sectorul public”, a explicat el.
Politicienii, parte din efortul de austeritate
Ilie Bolojan a insistat asupra ideii că sacrificiile nu trebuie să fie suportate doar de cetățeni. În opinia sa, este firesc ca și clasa politică să contribuie la efortul colectiv de redresare economică.
„Dacă toată lumea pierde, într-o formă sau alta, fie prin inflație, fie prin reduceri salariale în administrație, atunci și cei care conduc trebuie să participe la acest efort”, a afirmat premierul. El a dat exemple concrete: reducerea cu 10% a sumelor forfetare ale parlamentarilor sau diminuarea cu același procent a bugetelor alocate partidelor politice.
„Nu se întâmplă nimic dramatic dacă aceste sume sunt reduse. Orice economie contează, pentru că o economie mare este, de fapt, rezultatul multor economii mici. Este esențial să le arătăm oamenilor că și liderii sunt parte a acestui efort”, a mai spus Bolojan.
În concluzie, premierul a subliniat că România trebuie să traverseze această perioadă dificilă cu responsabilitate și echilibru, combinând măsuri de creștere a veniturilor bugetare cu reduceri reale ale cheltuielilor statului, pentru a recâștiga stabilitatea economică și încrederea cetățenilor.