Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a lansat un avertisment privind influența Statelor Unite în Europa de Est, susținând că Washingtonul ar putea construi o structură proprie de influență în regiune, formată din „cinci până la zece țări”, printre care și România. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului The Rest Is Politics: Leading, realizat de Alastair Campbell și Rory Stewart, unde liderul sârb a vorbit despre poziționarea Serbiei între Uniunea Europeană, Rusia, China și Statele Unite.
Vučić a afirmat că, dacă Uniunea Europeană continuă să amâne decizii importante privind extinderea și integrarea statelor candidate, SUA ar putea ajunge să aibă o influență dominantă asupra unor țări est-europene. Liderul sârb a precizat că nu vorbește despre un control direct, ci despre o influență politică suficient de puternică încât să creeze dificultăți pentru coeziunea Uniunii Europene.
Aleksandar Vučić, declarații despre România și influența Statelor Unite în Europa de Est
„Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, creând probleme pentru Uniunea Europeană”, a declarat Aleksandar Vučić.
Întrebat dacă se referă la o posibilă îndepărtare a unor state est-europene de nucleul politic al Europei de Vest, președintele Serbiei a răspuns afirmativ. El a menționat Polonia, România și Bulgaria ca exemple de state în care americanii ar putea lucra cu structuri politice diferite, ceea ce, în opinia sa, ar putea complica menținerea unei direcții comune la nivel european.
Serbia cere integrarea mai rapidă a statelor candidate în piața unică europeană
Declarațiile lui Vučić au fost făcute în contextul în care liderul sârb susține accelerarea integrării statelor candidate în piața unică europeană. El a reluat ideea promovată împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama, privind oferirea unui acces mai rapid la piața comună și la spațiul Schengen pentru țările candidate care sunt pregătite.
Potrivit acestei propuneri, statele candidate ar putea beneficia de o integrare economică mai profundă înainte de aderarea deplină la Uniunea Europeană, fără a solicita imediat drept de veto, comisari europeni sau locuri în Parlamentul European.
Vučić a susținut că admiterea separată a unor țări precum Muntenegru sau Moldova, fără includerea Serbiei, nu ar avea sens. În opinia sa, Uniunea Europeană ar trebui să adopte o abordare de pachet pentru statele candidate, astfel încât procesul să fie mai coerent și mai eficient.
Serbia are statut de țară candidată la Uniunea Europeană din 2012, iar negocierile de aderare au început în ianuarie 2014. Până în prezent, au fost deschise mai multe capitole de negociere, însă parcursul european al Belgradului rămâne complicat de relațiile cu Rusia, de situația din Kosovo și de reformele interne cerute de Bruxelles.
Vučić, despre aderarea României și Bulgariei la UE
În același interviu, președintele Serbiei a criticat reținerea marilor puteri europene față de extinderea Uniunii Europene și a sugerat că lipsa unei decizii rapide ar putea reprezenta o greșeală strategică importantă.
El a făcut o comparație cu aderarea României și Bulgariei, afirmând că cele două state nu ar fi îndeplinit toate cerințele în momentul intrării în Uniunea Europeană. În declarația sa, Vučić a indicat greșit anul aderării, vorbind despre 2004, deși România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.
„Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul”, a afirmat liderul sârb.
Prin această comparație, Vučić a încercat să argumenteze că Uniunea Europeană ar trebui să fie mai flexibilă și mai curajoasă în raport cu actualele state candidate, dacă dorește să își păstreze influența în regiune.
„O mare greșeală strategică”
Întrebat dacă marile puteri europene își doresc cu adevărat continuarea procesului de extindere, Aleksandar Vučić a spus că blocarea sau amânarea acestuia ar fi o eroare majoră.
„Dacă nu vor, fac o mare greșeală strategică”, a declarat președintele Serbiei.
El a adăugat că speră ca în capitalele importante ale Europei să existe o schimbare de perspectivă în privința extinderii.
„Sper că există, pentru prima dată după mulți ani, o anumită înțelegere în Italia, Franța și Germania. Asta cred. Dar nu sunt sigur”, a spus Vučić.
Vučić respinge acuzațiile că Serbia ar fi apropiată excesiv de Rusia
În timpul interviului, liderul de la Belgrad a respins și acuzațiile potrivit cărora Serbia ar fi o „marionetă a Rusiei”. Vučić a criticat modul în care Occidentul prezintă relația cu Moscova, susținând că realitatea este mai complexă decât o împărțire simplă între bine și rău.
El a afirmat că Occidentul se prezintă adesea drept „un far al democrației”, în timp ce Rusia este descrisă ca „un far al răului”, perspectivă pe care liderul sârb o consideră greșită.
„Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru”, a spus Vučić.
Președintele Serbiei a explicat apropierea unei părți a opiniei publice sârbe față de Rusia prin prisma bombardamentelor NATO din 1999 și a problemei Kosovo. El a acuzat statele occidentale că au modificat granițele Serbiei, susținând că acest precedent ar fi fost observat ulterior și de alte state.
„Mulți oameni din lume au început să facă lucruri împotriva națiunilor suverane și să schimbe granițe pentru că au văzut că voi ne-ați schimbat granițele”, a declarat Vučić.
Declarații cu miză geopolitică pentru regiune
Afirmațiile președintelui Serbiei vin într-un moment în care extinderea Uniunii Europene, relația cu Balcanii de Vest și influența marilor puteri în Europa de Est sunt subiecte sensibile. Vučić încearcă să transmită că întârzierea integrării statelor candidate poate lăsa spațiu pentru alte centre de influență, în special Statele Unite.
Prin referirile la România, Polonia și Bulgaria, liderul sârb sugerează că Europa de Est ar putea deveni un teren de competiție între Bruxelles și Washington, dacă Uniunea Europeană nu își clarifică mai rapid strategia de extindere și integrare regională.