Lumea fotbalului românesc își ia rămas-bun de la Lajos Sătmăreanu, una dintre marile legende ale Stelei
Fotbalul românesc este în doliu după dispariția lui Lajos Sătmăreanu, unul dintre cei mai respectați jucători ai generației anilor ’60–’70. Fost internațional și figură emblematică a Stelei București, Sătmăreanu s-a stins din viață la vârsta de 81 de ani, lăsând în urmă o moștenire sportivă greu de egalat și un model de devotament pentru noile generații.
De la Salonta la Steaua București – un drum marcat de muncă și performanță
Născut pe 21 februarie 1944 la Salonta, județul Bihor, Lajos Sătmăreanu și-a început cariera fotbalistică la Recolta Salonta, făcând primii pași în lumea sportului încă de tânăr. A evoluat apoi la Crișana Oradea, Flamura Roșie Oradea, ASA Târgu Mureș și, desigur, la Steaua București, echipa care i-a definit parcursul de excepție.
Între 1965 și 1975, Sătmăreanu a îmbrăcat tricoul roș-albastru de 271 de ori, contribuind la câștigarea titlului național în 1968 și a cinci Cupe ale României. Clubul Steaua București și-a exprimat regretul printr-un mesaj emoționant:
„Zi tristă pentru clubul nostru! Unul dintre fotbaliștii de excepție ai Stelei, din perioada anilor ’60-’70, Lajos Sătmăreanu, a plecat dintre noi.”
Performanțe remarcabile în tricoul echipei naționale
Pe lângă cariera la nivel de club, Lajos Sătmăreanu a fost un stâlp al echipei naționale a României. A adunat 42 de selecții și a înscris un gol decisiv în barajul pentru calificarea la Euro 1972, contra Ungariei. Momentul său de referință a fost Campionatul Mondial din Mexic 1970, unde a fost titular în toate cele trei meciuri din grupă, contra unor adversari de legendă precum Anglia, Brazilia și Cehoslovacia. Evoluțiile sale solide i-au adus aprecierea specialiștilor și respectul colegilor.
Un fundaș versatil, respectat și dedicat
Cunoscut pentru robustețea fizică, precizia intervențiilor și versatilitatea sa, Sătmăreanu a putut evolua cu ușurință atât ca fundaș dreapta, cât și în centrul apărării. Era recunoscut pentru disciplina sa, seriozitatea în pregătire și respectul față de culorile clubului.
După retragerea din activitatea de jucător, s-a dedicat formării noilor generații. A activat ca antrenor la nivel de juniori și, până în ultimii ani, a continuat să lucreze în cadrul centrului de copii și juniori al Stelei București, contribuind la descoperirea și educarea tinerelor talente.
O voce sinceră și un caracter puternic
Lajos Sătmăreanu nu s-a ferit niciodată să își spună opinia cu onestitate. Într-un interviu acordat în 2022 pentru Gazeta Sporturilor, spunea cu luciditate:
„În ciuda părerii generale că ne-am descurcat onorabil, eu consider că puteam mult mai mult. S-au făcut greșeli la toate capitolele și asta ne-a privat de o performanță cu adevărat excepțională.”
A vorbit mereu deschis și despre dificultățile pe care le-a întâmpinat din cauza originii sale maghiare:
„Așa a vrut Dumnezeu, să le închid gura tuturor celor care râdeau de mine și mă făceau «bozgor».”
Statistici care vor rămâne în istoria fotbalului românesc
De-a lungul carierei, Lajos Sătmăreanu a bifat 306 apariții în Divizia A și a marcat 12 goluri, iar în cupele europene a adunat 20 de meciuri. Ultima sa partidă oficială în prima ligă a avut loc pe 8 iunie 1977, într-un meci Progresul – FCM Reșița, scor 1–2.
Respectat atât ca jucător, cât și ca om, Sătmăreanu rămâne un exemplu de caracter, perseverență și dăruire. Moștenirea sa va inspira și pe viitor generațiile de tineri care visează să calce pe urmele lui.
