Fostul ministru al Dezvoltării și Turismului, Elena Udrea, a făcut un nou demers în justiție, contestând la Înalta Curte de Casație și Justiție decizia Curtea de Apel București prin care i-a fost respinsă cererea de recuperare a unei sume de aproximativ 900.000 de euro. Banii reprezintă contravaloarea unui pachet majoritar de acțiuni la Editura Evenimentul Zilei și Capital SRL, confiscat în cadrul dosarului Hidroelectrica.
Miza procesului: aproape 900.000 de euro
Suma contestată este legată de tranzacția din 2011 care a stat la baza acuzațiilor de trafic de influență formulate împotriva Elenei Udrea în relația cu omul de afaceri Bogdan Buzăianu. Potrivit anchetatorilor, pachetul de acțiuni ar fi reprezentat o parte din beneficiile obținute pentru exercitarea influenței politice în favoarea intereselor economice ale acestuia. Luna trecută, Curtea de Apel București a respins pe fond cererea fostei ministre, menținând măsura confiscării.
Argumentele apărării: „acțiunile există, nu banii”
Apărarea Elenei Udrea susține că instanța ar fi făcut o confuzie juridică între bunul care ar putea fi supus confiscării și echivalentul acestuia în bani. Avocatul fostului ministru arată că, în mod legal, ar fi trebuit confiscate acțiunile, nu suma de 900.000 de euro.
„Confiscarea în echivalent bănesc este permisă doar atunci când bunul nu mai există. În acest caz, acțiunile Editurii Evenimentul Zilei și Capital există și astăzi, chiar dacă se află pe numele unei persoane considerate de instanță drept interpus”, se arată în motivarea depusă la dosar. Totodată, apărarea susține că măsura ar echivala cu o dublă sancționare pentru aceeași faptă.
Poziția Parchetului: măsura este legală și justificată
Ministerul Public a respins argumentele apărării, susținând că nu există contradicții între motivarea hotărârii și soluția de confiscare dispusă. Procurorul a explicat că suma de 900.000 de euro a fost inclusă într-o infracțiune de spălare a banilor, într-un dosar în care procesul penal a încetat ulterior ca urmare a intervenirii prescripției.
De asemenea, aceeași sumă a fost analizată și în contextul infracțiunii de trafic de influență, fiind parte dintr-un total de 5 milioane de euro promiși inițial, din care instanța a reținut că Elena Udrea ar fi primit efectiv 2,5 milioane de euro.
Dosarul Hidroelectrica, închis prin prescripție
În iunie 2024, Înalta Curte a decis definitiv încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea în dosarul Hidroelectrica, pe motiv de prescripție a faptelor. Aceeași soluție a fost pronunțată și în cazul jurnalistului Dan Andronic, cercetat pentru mărturie mincinoasă în același dosar.
Prescrierea fusese stabilită inițial de Curtea de Apel București, în aprilie 2023. Deși procesul penal a fost închis, instanța supremă a menținut măsurile de siguranță și a stabilit obligația Elenei Udrea de a achita suma de 3,4 milioane de euro.
La momentul pronunțării deciziei definitive, fosta ministră se afla în Penitenciarul Târgșor, unde executa pedeapsa primită în dosarul „Gala Bute”. Contestarea confiscării celor aproximativ 900.000 de euro rămâne, astfel, una dintre ultimele bătălii juridice majore purtate de Elena Udrea pentru recuperarea bunurilor pierdute în urma anchetelor penale.