Revoluție în educație: Elevii care intră la liceu din toamnă vor avea mai multă libertate în alegerea materiilor. Cum arată noul sistem propus de Ministerul Educației
Începând din toamna anului 2025, elevii care pășesc în clasa a IX-a vor experimenta un sistem educațional modernizat, care promite să transforme profund modul în care se desfășoară învățământul liceal în România. După aproape două decenii de dezbateri și așteptări, Ministerul Educației a publicat noile planuri-cadru, oferind liceelor posibilitatea de a alege între o abordare clasică, cu ajustări minore, sau un model curricular îndrăzneț, bazat pe flexibilitate și autonomie în formarea traseului educațional al elevilor.
Liceeni cu orar personalizat: între materii clasice și cursuri inovatoare
În varianta modernizată, elevii vor avea ocazia să își construiască propriul orar, alegând dintr-o ofertă variată de cursuri puse la dispoziție de fiecare liceu. De la robotică, dezbateri și inteligență artificială, până la matematică financiară, comunicare, filosofie aplicată sau limbi clasice, opțiunile vor reflecta interesele reale ale elevilor și provocările lumii moderne.
„Trunchiul comun rămâne, dar fiecare elev va avea libertatea să-și aleagă materiile în funcție de ceea ce dorește să studieze și de competențele pe care vrea să le dezvolte până la Bacalaureat”, a declarat Radu Szekely, consilier în Ministerul Educației.
Acest model urmărește să pună elevul în centrul procesului educațional, oferindu-i putere de decizie și încurajându-l să-și asume responsabilitatea pentru propriul parcurs.
Planul standard: mai multe ore pentru materiile esențiale
Chiar dacă opțiunea de personalizare completă va fi disponibilă, majoritatea liceelor vor aplica, cel puțin inițial, varianta standard a planului-cadru, care prevede ajustări importante față de structura actuală.
Toate specializările vor primi o oră în plus la istorie și geografie, în ideea de a consolida baza culturală și civică a elevilor. În funcție de profil, apar și alte modificări:
- Profilul Matematică-Informatică: o oră în plus la matematică și informatică, dar o oră mai puțin la a doua limbă străină;
- Profilul Științele Naturii: câte o oră în plus la chimie și biologie;
- Profilul Științe Sociale: introducerea matematicii aplicate și extinderea studiului filosofiei în clasele superioare;
- Profilul Filologie: o oră în plus la limba română și limba străină pentru clasele a XI-a și a XII-a, dar și introducerea unei ore de „științe integrate”, menită să combată pseudoștiința prin teme interdisciplinare precum robotică, gândire critică sau ecologie.
Educație curajoasă: școlile care își asumă inovația
„Este vorba despre curajul școlilor de a-și prelua destinul curricular și de a gândi orare adaptate realităților actuale, nu rigide și învechite. Acest model permite o distribuție a învățării pe arii de interes și nu obligă elevii să parcurgă toate materiile clasice într-un ritm inuman”, a explicat Marian Staș, expert în educație.
Totuși, reforma vine cu provocări serioase. Implementarea noilor planuri presupune formarea profesorilor, crearea materialelor didactice actualizate, dar și un efort logistic semnificativ din partea școlilor. Secretarul de stat Bogdan Cristescu a confirmat că planurile-cadru vor intra oficial în vigoare începând cu anul școlar 2026–2027, dar primele măsuri de tranziție se aplică deja elevilor care încep clasa a VIII-a în toamna aceasta.
„Avem finanțarea necesară și proiecte pentru formarea cadrelor didactice. Vrem să deschidem școala și către specialiști din alte domenii – poate un antreprenor va fi mai credibil într-un curs de economie aplicată decât un profesor cu abordare teoretică”, a mai precizat Cristescu.
Reforma Bacalaureatului și lipsa profesorilor – obstacole importante
Deși ideea de flexibilitate curriculară este bine primită, există reticențe din partea unor directori și profesori, care consideră că schimbarea nu este suficient de profundă sau coerentă.
„Este o reformă timidă. Ne uităm cu admirație la subiectele de la Bacalaureatul francez și ne întrebăm dacă elevii noștri ar putea face față unor astfel de provocări intelectuale”, a declarat Andreia Bodea, directoarea liceului „I.L. Caragiale” din București.
Un alt obstacol major este criza acută de personal didactic. Multe școli, în special din mediul rural, se confruntă deja cu lipsa profesorilor calificați, iar extinderea ofertei curriculare riscă să accentueze această problemă.
Viitorul liceului românesc: între speranță și provocări
Implementarea noului sistem promite să aducă o reformă reală și necesară, dar succesul său depinde de capacitatea sistemului educațional de a se adapta rapid și eficient. Cu un plan bine pus la punct pentru pregătirea profesorilor, cu investiții în manuale și resurse moderne, dar și cu implicarea comunității și a mediului privat, liceul viitorului poate deveni un spațiu de dezvoltare autentică și relevantă pentru fiecare elev.
Începând cu generația care intră acum în clasa a VIII-a, elevii vor avea șansa să își croiască un traseu educațional mai personalizat, mai conectat la realitățile lumii moderne și mai apropiat de interesele și pasiunile lor.
