Eugen Cristea, vizitat în vis de iubirea vieții sale: „Cristina îmi spune că e bine. O visez aproape în fiecare noapte…”
După o viață trăită cu discreție și devotament alături de marea lui iubire, actorul Eugen Cristea încă resimte profund pierderea soției sale, Cristina Deleanu, una dintre cele mai apreciate actrițe ale teatrului și filmului românesc. Cristina s-a stins din viață pe 15 mai 2025, la vârsta de 84 de ani, în urma unei crize medicale severe. Iar de atunci, pentru Eugen, zilele au devenit mai grele, iar nopțile… mai pline de sens.
„Am visat-o chiar din prima seară după ce a plecat dintre noi. Și de atunci, se întâmplă des. Uneori doar ne privim, alteori vorbim. Într-un vis mi-a spus foarte clar: ‘E foarte bine!’. Eu cred în astfel de semne. Cred că sunt moduri prin care sufletul ei mă liniștește”, a mărturisit actorul pentru Click!, cu o emoție vizibilă în glas.
Deși durerea este departe de a se fi estompat, Eugen Cristea își regăsește alinarea în visele recurente în care soția sa îi apare senină, caldă și plină de lumină. Pentru el, acestea nu sunt doar simple episoade onirice, ci adevărate întâlniri sufletești care-i aduc un strop de liniște în mijlocul unui gol imens.
„O visez aproape în fiecare seară. Prima dată eram la Istanbul, un loc care i-a plăcut mult și unde am fost de patru ori împreună. Ne aflam în bazar, la coadă la covrigi. Altă dată eram la o consfătuire a artiștilor la Timișoara, locul unde am jucat ani buni. În jurul nostru erau Dem Rădulescu, Ilinca Tomoroveanu cu Traian Stănescu, și alți colegi dispăruți. Parcă Dumnezeu deja începe să repete o piesă acolo, Sus…”, a spus actorul, cu o voce tremurândă, în emisiunea „Online Story by Cornelia Ionescu”.
Durerea tăcută a unui artist și sprijinul prietenilor adevărați
Deși Cristina nu mai e fizic lângă el, Eugen Cristea o simte prezentă în tot ceea ce face. Actorul spune că a avut mereu o legătură aparte cu lumea viselor, că a anticipat, prin semne onirice, și plecările altor persoane dragi: „La fel am știut cu două săptămâni înainte că se va prăpădi. Așa s-a întâmplat și cu părinții mei, cu mătușile… Uneori, visele mă sperie.”
În prezent, Eugen își găsește refugiul în muncă. A continuat să predea, să cânte, să joace, să compună și să-și ajute apropiații. De altfel, implicarea în activități educative i-a adus și bucurii neașteptate: „O vecină de bloc mi-a cerut ajutorul pentru meditații la limba franceză pentru băiețelul ei, și acum îi pregătesc și pe ceilalți doi copii ai ei, inclusiv la română și matematică. Fără nicio pretenție, firește.”
Mai mult decât atât, Eugen are alături prieteni de o viață. Printre aceștia se numără Marina Almășan, jurnalista și realizatoarea TV, despre care actorul vorbește cu o căldură aparte: „O prietenă constantă de peste 30 de ani, un om devotat, care mi-a fost aproape și mi-a dat de muncă atunci când aveam cea mai mare nevoie. Sunt mândru de această prietenie.”
Un toamnă plină de speranțe și repetiții
Actorul a declarat că se pregătește pentru o toamnă plină de proiecte. Stagiunea va fi deschisă pe 15 septembrie chiar la Teatrul Național, iar până atunci va continua cu reprezentațiile și călătoriile alături de trupa „Perform Art”.
„Îmi spun prietenii și colegii: ‘Să te ținem ocupat!’ Și le mulțumesc. M-au provocat chiar să revin la muzică, să compun din nou. Eu sunt Berbec, îmi trebuie doar un mic impuls. Restul vine de la mine”, spune actorul, cu o licărire de speranță în ochi.
În ciuda pierderii uriașe, Eugen Cristea își păstrează recunoștința, blândețea și forța. Știe că iubirea nu moare și că, undeva între lumi, Cristina îl privește cu același zâmbet cald, purtând o rochie de vis… în vis.