Începând cu 1 noiembrie 2025, românii vor resimți o ușoară creștere a facturilor la energie electrică și termică, ca urmare a majorării contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență – o componentă reglementată care apare distinct pe factură, separat de costul propriu-zis al energiei.
Deși această modificare nu va genera o scumpire semnificativă pentru consumatorul casnic, creșterea va fi de aproximativ 0,47 bani/kWh, potrivit datelor oficiale transmise de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Decizia a fost aprobată prin Ordinul nr. 66 din 21 octombrie 2025, reprezentând a patra ajustare tarifară din acest an, după liberalizarea pieței energiei din 1 iulie.
Ce se schimbă din noiembrie: o creștere moderată, dar inevitabilă
Concret, contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență va crește de la 0,0084 lei/kWh la 0,0136 lei/kWh, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 62%. Deși procentul pare mare, impactul real asupra facturilor lunare este redus — pentru un consum mediu lunar de 100 kWh, factura se va majora cu doar 0,47 lei, adică sub 50 de bani.
Totuși, această contribuție face parte dintr-un sistem mai amplu de taxe și tarife reglementate, care, cumulate, pot influența costurile totale ale energiei, mai ales în sezonul rece.
Ce reprezintă contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență
Această contribuție este, în esență, o taxă plătită de toți consumatorii de energie electrică, destinată susținerii producătorilor care generează simultan energie electrică și termică (cogenerare), cu randamente energetice ridicate.
Schema a fost introdusă pentru prima dată în România în anul 2011, în conformitate cu Directiva Europeană 2004/8/CE privind eficiența energetică, fiind transpusă prin Hotărârea de Guvern nr. 1215/2009 și Ordinul ANRE nr. 107/2011.
Scopul inițial al acestei taxe era modernizarea centralelor de producție (CET), pentru a atinge randamente de 75-80%, comparativ cu aproximativ 30% în cazul instalațiilor vechi.
Cu fondurile colectate, statul ar fi trebuit să investească în unități de cogenerare moderne, capabile să reducă semnificativ consumul de combustibil și, implicit, să diminueze costurile energiei electrice și termice.
De la scop nobil la subvenție mascată
În timp, însă, mai multe analize independente au arătat că fondurile acumulate din această contribuție au fost deturnate parțial de la obiectivul inițial, fiind folosite pentru subvenționarea indirectă a sistemelor de termoficare din marile orașe. Practic, banii adunați de la toți consumatorii — inclusiv cei care nu beneficiază de termoficare — au fost utilizați pentru a susține prețul energiei termice în localități precum București, Constanța, Iași, Cluj sau Timișoara.
Potrivit datelor Asociației Energia Inteligentă, între 2011 și sfârșitul anului 2024, contribuabilii români au plătit peste 13 miliarde de lei (aproximativ 2,6 miliarde de euro) prin această taxă, iar cea mai mare parte a acestor fonduri a fost redirecționată către subvenționarea sistemelor centralizate de încălzire din 10-15 orașe mari.
Această realitate a generat numeroase discuții privind echitatea sistemului, în special din perspectiva consumatorilor care locuiesc în zone rurale sau izolate și care nu beneficiază de termoficare.
„Se pune problema echității: de ce un consumator de energie electrică dintr-un sat din Munții Apuseni, fără venituri semnificative, trebuie să suporte parțial factura la energia termică a unei persoane dintr-un oraș cu salarii de mii de euro?”, arată un raport al asociației.
Schema de sprijin, prelungită până în 2033
Deși inițial programul trebuia să se încheie în 2023, autoritățile au decis prelungirea schemei de sprijin pentru cogenerare până în 2033, motivând necesitatea continuării investițiilor în eficiență energetică și reducerea dependenței de sursele convenționale de energie.
Astfel, valoarea contribuției va continua să varieze periodic, în funcție de nevoile sistemului și de evoluția costurilor din sectorul energetic.
Scumpiri și la energia termică din iarna 2025/2026
Pe lângă ajustarea contribuției pentru cogenerare, în sezonul rece 2025/2026 va avea loc și o creștere de 2% a prețului energiei termice pentru populație. Această modificare se traduce printr-un cost suplimentar estimat între 8 și 18 lei/lună, în funcție de dimensiunea locuinței:
- aproximativ 8 lei/lună pentru o garsonieră;
- până la 18 lei/lună pentru un apartament cu patru camere.
În București, prețul facturat pentru o gigacalorie (Gcal) va ajunge, de la 1 noiembrie 2025, la 366,94 lei cu TVA inclus, conform datelor Asociației Energia Inteligentă.
Totuși, consumatorii racordați la sistemul centralizat de termoficare vor beneficia, în continuare, de TVA redus la 11%, măsură aplicabilă între 1 noiembrie 2025 și 31 martie 2026, conform Legii nr. 39/2023 și Codului Fiscal actualizat (art. 291 alin. 3 lit. n). Reducerea de TVA se aplică nu doar populației, ci și școlilor, spitalelor și altor instituții publice, pentru a atenua parțial impactul creșterii tarifelor.
Concluzii: o creștere moderată, dar simbolică
În concluzie, deși majorările din această toamnă nu vor avea un impact semnificativ asupra facturilor lunare ale românilor, ele marchează o nouă etapă a politicilor energetice din România, menite să asigure finanțarea sistemelor de producție în cogenerare și funcționarea termoficării urbane.
Pentru un consumator casnic obișnuit, efectul combinat al acestor ajustări se va resimți moderat, însă, în ansamblu, ele readuc în discuție problema echității și a transparenței în gestionarea taxelor energetice.
Astfel, chiar dacă românii nu vor plăti mult mai mult, întrebarea esențială rămâne: cum pot fi administrate aceste fonduri astfel încât să sprijine modernizarea reală a infrastructurii energetice și nu doar menținerea artificială a unor sisteme ineficiente?