Amfiteatrele s-au umplut din nou, dar nu oricum. În vara asta, elevii care visează la o facultate de top vor descoperi o realitate cu care generațiile anterioare nu s-au confruntat niciodată în aceeași formă.
Concurența a explodat. Iar în paralel, ceva s-a schimbat și la portofel.
Admiterea din 2026 vine cu specializări complet noi, cu facultăți care își reinventează programele și cu altele care, discret, dispar din oferta universităților. Tinerii nu mai aleg ca acum zece ani.
Universitatea din București a introdus programe pe care generația părinților lor nici nu le-ar fi imaginat. Managementul stilului de viață sănătos. Drept european. Schimbări climatice.
Sună a viitor. Și tocmai asta îi atrage pe candidați.
Facultatea de Limbi Străine de la Universitatea din București rămâne, și în 2026, magnetul principal pentru absolvenții de liceu. Interesul e “uriaș”, spun chiar reprezentanții universității, iar concurența a atins cote pe care puține domenii le mai văd astăzi.
Nu e o surpriză totală. Datele din ultimii ani arată același tipar. La admiterea din 2024, programul de Limbi moderne aplicate a strâns 61,9 candidați pe loc la buget, cea mai mare cifră înregistrată la Universitatea din București în perioada recentă. În 2025, concurența s-a mai temperat, dar a rămas impresionantă: 32,2 candidați pe loc.
Problema e că cifrele astea spun doar o parte din poveste.
Psihologia continuă să fie una dintre marile atracții ale admiterii, iar programul Psihologie – Științe cognitive a avut 26,35 candidați pe loc la buget în 2025. Cu un an mai devreme, cifra fusese mai mică, 18,28, ceea ce arată cât de volatil poate fi interesul de la o generație de candidați la alta.
La Politehnica din București, tabloul e diferit, dar tensiunea rămâne. Facultatea de Automatică și Calculatoare a raportat 17 candidați pe loc în 2024, iar interesul s-a păstrat ridicat și în sesiunea anticipată din 2025, cu 8 candidați pe loc chiar înainte de admiterea de vară.
Robotica, în special, a devenit una dintre specializările în ascensiune. Studenții care aleg acest domeniu sunt întâmpinați, la propriu, de un robot în laborator, un detaliu care spune mult despre direcția în care se îndreaptă interesul tinerilor.
Calculatoarele și tehnologia informației rămân, la rândul lor, printre cele mai căutate specializări din întreaga țară, cu zece candidați pe loc în unele estimări recente.
Dreptul, în schimb, joacă un rol diferit în acest peisaj. Nu mai strânge concurențele spectaculoase ale programelor mici, dar rămâne una dintre opțiunile stabile ale Capitalei. Facultatea de Drept a Universității din București a anunțat 1.304 candidați înscriși la examen pentru admiterea din 2025, plus alți 17 admiși direct, ca olimpici, prin concurs de dosare.
Numărul de locuri disponibile explică parțial de ce concurența rămâne intensă: doar 284 de locuri finanțate de la buget, plus câteva categorii distincte pentru candidați din medii speciale.
Medicina, la rândul ei, își păstrează statutul de reper național. Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” a bifat un record istoric în 2024, cu 4.204 candidați înscriși pentru doar 1.795 de locuri disponibile.
În 2025, numărul total de candidați a scăzut ușor, la 3.877, dar interesul pentru Medicină, Stomatologie, Farmacie și Moașe și Asistență Medicală a rămas ridicat pe toate specializările.
Nimeni nu s-a grăbit să explice de ce, exact în anul în care concurența e mai mare ca niciodată la unele programe, taxele de școlarizare cresc simultan.
Iar aici lucrurile devin cu adevărat delicate pentru mulți candidați și familiile lor.
Toamna aceasta aduce taxe considerabil mai mari pentru studenții admiși cu taxă, la mai multe facultăți din țară. La Drept, taxa anuală de școlarizare ajunge la 8.000 de lei. La Medicină, suma sare la 19.000 de lei pe an.
La Universitate, situația e mai nuanțată: primul an costă 5.500 de lei, dar de la anul al doilea taxa crește la 8.000 de lei anual.
Banii există pentru cei dispuși să investească în educație. Dar nu toată lumea știe cu ce vin la pachet aceste sume.
Ce rămâne clar, dincolo de cifre, e că harta preferințelor universitare s-a schimbat radical față de acum un deceniu. Candidații nu mai aleg doar Drept, Medicină sau Litere din obligație socială.
Aleg direcții hibride. Psihologie combinată cu neuroștiințe. Limbi străine orientate spre business internațional. Tehnologia informației legată de inteligență artificială și automatizări.
Facultățile care nu mai țin pasul cu vremurile, spun chiar universitățile, sunt lichidate din oferte. În locul lor apar programe pe care nimeni nu le-ar fi anticipat cu zece ani în urmă.
Rămâne de văzut câți dintre cei zece candidați care se bat pe un singur loc vor rezista și financiar, până la finalul facultății pe care o visează acum.