Senatul a adoptat o lege importantă privind exercitarea funcțiilor religioase. Dosar penal pentru impostura spirituală. Proiectul merge la Camera Deputaților
În ședința plenară din 26 mai 2025, Senatul României a adoptat un proiect legislativ ce aduce modificări semnificative Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Inițiativa aparține deputatului Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România, și beneficiază de o susținere politică transpartinică – fiind semnată de parlamentari din PSD, PNL, USR și AUR. Proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, forul decizional în acest caz.
Infracțiune pentru exercitarea neautorizată a funcțiilor religioase
Unul dintre cele mai importante puncte ale inițiativei legislative vizează combaterea fenomenului de impostură religioasă. Concret, proiectul prevede introducerea unei sancțiuni penale pentru persoanele care exercită, fără drept, atribuții specifice clerului sau altor oficii religioase. Modificarea adusă articolului 23, alineatul 4, prevede că orice persoană care își asumă – în mod fraudulos – calitatea de preot, pastor, rabin, imam, călugăr sau alt oficiant de cult, va putea fi trasă la răspundere penală.
Inițiatorii susțin că aceste reglementări sunt necesare pentru a proteja demnitatea vieții spirituale și pentru a preveni abuzurile din partea celor care își arogă, în mod nejustificat, o autoritate religioasă. Potrivit acestora, cazurile recente de folosire abuzivă a titlurilor religioase în scopuri personale sau financiare au adus atingere încrederii credincioșilor și au generat confuzie și prejudicii pentru comunitățile religioase autentice.
Silviu Vexler a explicat că noua reglementare urmărește armonizarea legislației privind cultele cu prevederile Codului Penal, asigurând astfel o aplicare coerentă și eficientă a normelor de protecție a patrimoniului religios și a ordinii publice.
Clarificări privind atribuțiile cultelor recunoscute
Pe lângă sancționarea imposturii religioase, proiectul aduce și alte modificări relevante. Una dintre acestea vizează exclusivitatea cultelor recunoscute în privința stabilirii modului de cinstire a sfinților sau a altor figuri religioase. Conform noii forme a articolului 29, alineatul 11, doar cultele oficial recunoscute de stat au autoritatea de a decide asupra ceremoniilor, canonizărilor și venerării simbolurilor sacre.
Această prevedere a fost motivată de necesitatea protejării patrimoniului spiritual și a simbolurilor religioase împotriva interpretărilor abuzive sau neautorizate.
În plus, proiectul introduce reguli mai stricte și în ceea ce privește personalul asociațiilor religioase. Acestea vor putea desfășura activități religioase doar prin persoane desemnate oficial, conform regulilor proprii. De asemenea, este interzisă desfășurarea de activități religioase în comunitățile altor structuri religioase fără acordul acestora.
Cultelor li s-a cerut părerea. Reacții diferite
Proiectul a fost elaborat în urma unor consultări extinse cu reprezentanții cultelor recunoscute din România. Majoritatea dintre acestea și-au exprimat susținerea față de inițiativă, apreciind clarificările legislative drept necesare și benefice.
Biserica Ortodoxă Română a solicitat includerea termenului „monahale” în textul de lege, pentru a acoperi clar statutul călugărilor, în timp ce Biserica Evanghelică Română a cerut eliminarea termenului „vestitor”, considerat vag. Ambele propuneri au fost acceptate și integrate în forma finală adoptată de Senat.
Totuși, nu toate cultele au salutat proiectul fără rezerve. Cultul Penticostal, de exemplu, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibila folosire abuzivă a sancțiunilor penale în contexte religioase sensibile. Reprezentanții acestuia au menționat un trecut marcat de persecuții religioase și au declarat că preferă gestionarea cazurilor de impostură în mod intern, fără implicarea organelor judiciare.
În replică, deputatul Silviu Vexler a subliniat că legea nu restrânge libertatea religioasă, ci o protejează de abuzuri. „Scopul nostru este să apărăm autenticitatea credinței și să oferim un cadru clar, în care nicio persoană să nu poată înșela sau manipula în numele religiei”, a afirmat el.
Proiectul urmează să fie dezbătut de Camera Deputaților, unde, având în vedere sprijinul larg exprimat în Senat, se așteaptă o adoptare fără obstacole majore. Dacă legea va fi promulgată, România va avea una dintre cele mai clare reglementări din Uniunea Europeană privind exercitarea funcțiilor religioase și protejarea patrimoniului spiritual.
