Fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu a lansat joi seară acuzații dure la adresa Guvernului demis, în plină controversă legată de noua lege a salarizării din sectorul bugetar. Invitat la Antena 3, în emisiunea lui Mihai Gâdea, acesta a susținut că Executivul nu ar mai avea dreptul constituțional să pregătească, să negocieze sau să promoveze un proiect legislativ de o asemenea importanță, după ce și-a pierdut mandatul politic.
Petre Lăzăroiu a invocat articolul 110 alineatul 4 din Constituție, care prevede că un Guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul Executiv. În opinia sa, o lege a salarizării pentru întregul sector bugetar nu poate fi încadrată sub nicio formă în categoria deciziilor curente de administrare.
Fostul judecător CCR a explicat că această limitare constituțională se aplică în mod direct unui Guvern demis, fie că mandatul a încetat în urma unei moțiuni de cenzură, fie printr-o altă situație prevăzută de legea fundamentală.
„Un guvern demis nu are ce căuta cu un proiect de lege”
Întrebat dacă este constituțional ca actualul Executiv, aflat cu puteri limitate, să lucreze la modificarea și pregătirea noii legi a salarizării, Petre Lăzăroiu a răspuns categoric că situația intră exact în sfera articolului 110 alineatul 4 din Constituție.
Acesta a subliniat că un Guvern demis trebuie să se limiteze strict la gestionarea treburilor publice curente și nu poate iniția reforme majore cu efecte pe termen lung asupra sistemului bugetar.
În opinia sa, legea salarizării este un proiect cu impact amplu, care afectează sute de mii de angajați ai statului și bugetul public pentru anii următori, motiv pentru care nu ar putea fi tratată ca o simplă măsură administrativă.
Petre Lăzăroiu a criticat și faptul că autoritățile invocă acum presiunea jaloanelor din PNRR, după ce reforma salarizării ar fi fost amânată o perioadă îndelungată. Fostul judecător a susținut că nu este acceptabil ca, după luni sau chiar ani în care nu s-au făcut pașii necesari, Guvernul să invoce în ultimul moment riscul pierderii unor fonduri europene pentru a justifica graba.
El a spus că nu poți amâna un proiect atât de important, deși știi că există obligații asumate prin PNRR, iar apoi, „pe ultima sută de metri”, să susții că trebuie adoptat rapid pentru că altfel România ar putea pierde sute de milioane de euro.
Acuzație dură: „Este o infracțiune clară”
Discuția a mers mai departe, către posibila răspundere juridică a celor implicați. Mihai Gâdea l-a întrebat pe fostul judecător constituțional dacă, pe lângă o posibilă încălcare a Constituției, ar putea fi vorba și despre abuz în serviciu.
Petre Lăzăroiu a răspuns fără ezitare că, din punctul său de vedere, situația ar putea reprezenta „o infracțiune clară”. El a susținut că promovarea unui astfel de proiect de către un Guvern demis ar putea fi încadrată ca abuz în serviciu, în condițiile în care Executivul ar depăși limitele constituționale ale mandatului său.
Întrebat cine ar putea răspunde pentru un asemenea demers, fostul judecător CCR l-a indicat în primul rând pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în calitate de inițiator al proiectului. De asemenea, Lăzăroiu a spus că responsabilitatea ar putea ajunge și la premierul demis, precum și la ceilalți membri ai Guvernului care susțin această inițiativă.
În viziunea sa, miniștrii ar trebui să refuze participarea la elaborarea unui proiect legislativ major atâta vreme cât Guvernul se află într-o situație de mandat limitat. Petre Lăzăroiu a afirmat că ar vrea să vadă miniștri care spun public că nu pot participa la un asemenea demers pentru că nu le permite Constituția.
Dragoș Pîslaru spune că proiectul ar putea fi preluat de parlamentari
Controversa a apărut după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat proiectul noii legi a salarizării. Acesta a explicat că reforma reprezintă un jalon important din PNRR și că România riscă să piardă fonduri europene dacă nu duce procesul la bun sfârșit.
Pîslaru a precizat că actualul Guvern nu se află într-o situație în care să poată acționa ca un Executiv cu puteri depline, motiv pentru care una dintre variante ar fi ca parlamentarii să preia proiectul sub forma unei inițiative legislative.
Ministrul interimar al Muncii a mai susținut că reforma salarizării a fost amânată ani la rând și că actualul calendar este consecința întârzierilor acumulate începând din 2022. El a afirmat că procedurile de consultare vor fi transparente și că scopul proiectului nu este reducerea salariilor aflate deja în plată, ci reașezarea grilelor și plafonarea unor sporuri.
Petre Lăzăroiu respinge însă această explicație. Fostul judecător CCR consideră că invocarea PNRR nu poate anula limitele constituționale ale unui Guvern demis. În opinia sa, riscul pierderii unor fonduri europene nu transformă o lege cu impact major asupra salarizării bugetare într-un act obișnuit de administrare.
„Mai bine pierdem bani acum decât să apară probleme mai mari peste ani”
Fostul judecător constituțional a insistat că argumentul financiar nu ar trebui folosit pentru a forța adoptarea unei legi cu efecte importante asupra întregului sistem public. Acesta a spus că, în opinia sa, ar fi mai puțin grav ca România să piardă anumite fonduri acum decât să se confrunte, peste câțiva ani, cu probleme și mai mari provocate de o lege adoptată în grabă.
Petre Lăzăroiu a atras atenția că o reformă salarială făcută pe repede înainte, fără legitimitate politică deplină și fără consultări solide, ar putea genera nemulțumiri profunde în rândul angajaților din sistemul public.
El a criticat și ideea ca sindicatele să negocieze cu un Guvern demis. În opinia sa, partenerii sociali ar trebui să refuze astfel de discuții, tocmai pentru că Executivul nu mai are mandatul necesar pentru a susține un asemenea proiect.
Avertisment privind posibile proteste
În finalul intervenției sale, Petre Lăzăroiu a avertizat că noua lege a salarizării ar putea produce tensiuni sociale importante, mai ales dacă angajații din sectorul public vor ajunge la concluzia că pierd bani, în timp ce anumite categorii de demnitari ar putea beneficia de creșteri.
Mihai Gâdea a comparat situația cu momentul din 2010, când salariile bugetarilor au fost tăiate, și a ridicat problema riscului unor proteste ample. Petre Lăzăroiu a spus că actualul context este unul fără precedent și că nu înțelege cum își imaginează guvernanții că o astfel de lege ar putea fi adoptată fără reacții puternice din partea societății.
Fostul judecător CCR a transmis că Guvernul ar trebui să acționeze în interesul oamenilor, nu împotriva lor. El a afirmat că un Executiv trebuie să guverneze pentru cei mulți, iar atunci când deciziile sunt luate în favoarea unui grup restrâns și împotriva majorității, legitimitatea unei astfel de guvernări devine discutabilă.