Guvernul ungar pregătește o nouă măsură controversată: introducerea unei „a 14-a pensii”, un supliment anual pentru pensionari care ar urma să coste aproximativ 1,6 miliarde de dolari și care, potrivit economiștilor, riscă să adâncească și mai mult deficitul bugetar.
Premierul Viktor Orbán a confirmat că Executivul de la Budapesta lucrează „în ritm accelerat” la această inițiativă, pe care o consideră o continuare firească a sprijinului oferit vârstnicilor. Într-o postare pe rețelele de socializare, el a reamintit că Guvernul său a reintrodus deja a 13-a pensie și a promis că veniturile pensionarilor nu vor scădea. Mai mult, dacă economia merge bine, spune Orbán, și pensionarii trebuie să simtă acest lucru.
Ministrul Construcțiilor și Transporturilor, János Lázár, a vorbit pentru prima dată deschis despre planurile pentru a 14-a pensie. Acesta susține că măsura este gândită în special pentru pensionarii cu venituri mici și că se lucrează intens la reforma care ar putea fi adoptată în curând. Anunțul vine într-un moment crucial, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare din 2026, în care partidul de guvernământ Fidesz este pentru prima dată în urmă în sondaje în fața noii formațiuni Tisza.
O povară uriașă pentru buget
Ungaria oferă deja anual o a 13-a plată pentru pensionari, introdusă tot în timpul guvernării Orbán. Extinderea cu încă o lună de plată ar ridica semnificativ costurile, estimate la aproximativ 536 de miliarde de forinți. Potrivit agențiilor internaționale, impactul ar putea pune presiune suplimentară pe finanțele țării.
Ungaria se confruntă deja cu una dintre cele mai fragile situații economice din ultimii 15 ani. Agențiile de rating, inclusiv Fitch și S&P Global, avertizează că măsurile populiste—reduceri de taxe, creșteri salariale și suplimente pentru pensionari—riscă să încetinească planurile de reducere a deficitului. Țara are una dintre cele mai mari datorii publice din afara zonei euro, iar dobânzile la care Guvernul se împrumută au crescut după izbucnirea războiului din Ucraina.
În februarie, plata „a 13-a pensii” a împins deficitul la 4,5% din PIB pentru 2025, iar introducerea unei a 14-a pensii ar putea accentua dezechilibrul și mai mult. Economiștii atrag atenția că o asemenea măsură ar putea duce chiar la retrogradarea ratingului de credit al Ungariei.
Context politic tensionat
Deși Polonia oferă deja o „a 14-a pensie”, aceasta a contribuit la al doilea cel mai mare deficit din UE after România, notează analiștii. În Ungaria, presiunea este una preponderent politică: pensionarii reprezintă baza electorală cea mai fidelă a lui Orbán, iar miza alegerilor din 2026 este uriașă pentru Fidesz.
În același timp, partidul de opoziție Tisza îl acuză pe Orbán că folosește bugetul în scop electoral. Premierul a reacționat cu atacuri la adresa rivalilor, ironizând opoziția și acuzând-o că ar promova politici dictate de Bruxelles.
Situația reală a pensionarilor din Ungaria
În județul Somogy, ministrul János Lázár a evidențiat diferențele uriașe dintre venituri:
– 500.000 de pensionari primesc mai puțin de 240.000 forinți (aprox. 3.120 lei),
– 250.000 primesc sub 140.000 de forinți (1.820 lei),
– în unele sate, pensiile sunt chiar de 100.000–130.000 forinți (1.300–1.690 lei).
Lázár a explicat că sistemul de pensii se bazează pe contribuțiile actualilor angajați, nu pe economiile trecutului, subliniind că fondul de pensii „s-a evaporat” la sfârșitul erei Kádár.
În încercarea de a compensa inflația, Guvernul oferă suplimente și vouchere înainte de sărbători. La finalul lui noiembrie și în decembrie, pensionarii primesc:
– un supliment de aproximativ 50.000 forinți (650 lei),
– un voucher de 30.000 forinți (390 lei) pentru alimente.
Ajutor pentru pensionarii români: 400 de lei în decembrie
Și în România se acordă un sprijin temporar. Ministrul Muncii, Florin Manole, a confirmat că 2.750.000 de pensionari cu venituri sub 2.574 lei vor primi în decembrie 2025 cei 400 de lei reprezentați de a doua tranșă din ajutorul de 800 lei acordat anul acesta.
Oficialul a explicat că această sumă compensează lipsa indexării punctului de pensie la 1 ianuarie 2025 și vine în contextul inflației ridicate, menționând că „nu rezolvă toate problemele zilnice, dar oferă un ajutor concret înainte de iarnă”.
Ministrul avertizează, însă, că tema înghețării veniturilor pentru anul 2026 trebuie rediscutată, în condițiile în care inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare.
„A 14-a pensie” rămâne un subiect fierbinte
În Ungaria, introducerea unei a 14-a luni de pensie este considerată de guvern „următorul pas logic”, însă economiștii avertizează că impactul bugetar ar putea fi foarte dificil de gestionat.
„Depunem eforturi și calculăm în detaliu pentru ca măsura să fie fezabilă”, a transmis János Lázár.
Pentru mulți pensionari, această decizie ar fi o gură de oxigen. Pentru economiști, însă, ar putea deveni scânteia care destabilizează și mai mult finanțele deja fragile ale Ungariei.