România se află sub presiune în privința implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, după ce mai multe reforme asumate prin PNRR nu au fost încă finalizate. Potrivit unei informări privind stadiul implementării planului, care urmează să fie prezentată joi în ședința de Guvern, țara noastră are în acest moment 38 de ținte și jaloane neîndeplinite și riscă penalizări totale de peste 15 miliarde de euro.
Suma este una uriașă și depășește chiar valoarea fondurilor rămase de încasat prin întregul PNRR. Documentul arată că România a depus până acum patru cereri de plată și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 50,08% din total. În această sumă intră prefinanțarea, inclusiv cea aferentă REPowerEU, precum și banii primiți pentru primele trei cereri de plată.
Zeci de reforme din PNRR sunt încă nefinalizate
Potrivit situației prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România mai are 45 de ținte și jaloane aferente reformelor care trebuie implementate. Dintre acestea, doar 7 sunt considerate îndeplinite la nivelul ministerelor și al coordonatorilor de reforme și investiții, în timp ce 38 se află încă în curs de realizare.
Problema cea mai delicată este că 14 dintre cele 38 de ținte și jaloane restante sunt considerate reforme cu impact semnificativ. Dintre acestea, 11 au nevoie de inițiative legislative, iar 9 acte normative de nivelul legii trebuie aprobate de Parlament, ceea ce presupune inclusiv un acord politic.
Reformele care pun presiune pe Guvern
Printre reformele importante care nu au fost încă îndeplinite se află desemnarea zonelor de accelerare pentru investițiile în energie regenerabilă, dar și legea consolidată privind integritatea. Acestea au fost deja discutate cu reprezentanții Comisiei Europene.
Alte proiecte se află în așteptarea opiniei Comisiei Europene. Printre ele se numără reforma ANAF, care presupune introducerea unui sistem de stimulare de tip bonus/malus pentru funcționarii instituției, în funcție de performanța indicatorilor-cheie. Tot în această categorie intră și legea privind digitalizarea și eficientizarea activității în cercetare, dezvoltare și inovare.
Există și reforme care fac obiectul renegocierii cu Executivul european. Este vorba despre legea salarizării unitare, Legea apelor, măsurile de decarbonizare și modificările la Codul administrativ privind cadrele de competență. În același timp, proiectul privind CATUC se află deja în Parlament.
Documentul mai menționează că două acte normative pot fi adoptate direct la nivelul Guvernului, prin hotărâre de guvern sau ordin. Acestea vizează strategia privind biodiversitatea și implementarea vămii electronice.
Măsuri care ar putea evita penalizări de sute de milioane de euro
În afara reformelor cu impact semnificativ, mai există alte 24 de ținte și jaloane care nu presupun inițiative legislative majore. Două dintre acestea pot fi aprobate prin hotărâri de guvern și vizează restructurarea a trei companii de stat, precum și instituirea unui sistem permanent de elaborare, aplicare, monitorizare și evaluare a politicilor din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.
Potrivit informării, cele două măsuri care pot fi adoptate de actualul guvern interimar ar putea contribui la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 miliarde de euro. Documentul precizează că aceste hotărâri pot fi aprobate de un guvern interimar deoarece nu presupun politici publice noi.
Calendar strâns pentru trimiterea proiectelor în Parlament
Propunerile legislative necesare pentru implementarea reformelor ar urma să fie transmise Parlamentului după un calendar etapizat.
Proiectele care au deja opinie favorabilă din partea Comisiei Europene ar trebui depuse până la 15 mai 2026. Cele pentru care autoritățile române așteaptă încă opinia Comisiei ar urma să fie trimise până la 22 mai 2026, iar proiectele aflate în renegociere cu Executivul european ar trebui depuse până la 31 mai 2026.
Acest calendar pune o presiune suplimentară pe autorități, mai ales în contextul în care unele reforme necesită acord politic și vot în Parlament.
România riscă penalizări de peste 15 miliarde de euro
Impactul potențial al neîndeplinirii reformelor cu impact semnificativ se ridică la peste 7,5 miliarde de euro, potrivit documentului.
În plus, celelalte 24 de ținte și jaloane restante au asociate penalizări de aproximativ 7,3 miliarde de euro. Acestea se află în responsabilitatea ministerelor de linie și sunt în diferite stadii de implementare. Deși nu presupun acte normative noi, ele trebuie finalizate prin realizarea investițiilor asumate, încheierea achizițiilor de echipamente sau îndeplinirea ultimelor acțiuni necesare reformelor.
Documentul avertizează că ritmul de implementare este lent, iar progresul este foarte redus. În unele cazuri, acesta este chiar inexistent, ceea ce crește semnificativ riscul ca România să nu respecte termenele asumate prin PNRR.
În informarea care ajunge pe masa Guvernului se subliniază nevoia urgentă de accelerare a măsurilor și de implicare mai mare din partea coordonatorilor responsabili. În caz contrar, neîndeplinirea reformelor la termen poate atrage penalizări substanțiale, iar România ar putea pierde fonduri europene esențiale pentru investiții și dezvoltare.