Ionel Ganea a vorbit cu durere și sinceritate la șase luni de la tragedia care i-a marcat definitiv viața, pierderea fiului său, Alexandru, în urma unui accident rutier. Fostul internațional a traversat unul dintre cei mai grei ani ai existenței sale, un an pe care îl descrie drept „cel mai cumplit” din viața lui.
Accidentul s-a produs în luna mai, în județul Brașov, atunci când mașina condusă de Ionel Ganea a intrat în coliziune cu un autoturism oprit pe carosabil. Alexandru, în vârstă de doar doi ani, se afla pe scaunul din față și nu era asigurat. Impactul a fost devastator. Copilul a fost transportat de urgență cu elicopterul la un spital din Târgu Mureș, unde medicii au luptat pentru viața lui. În ciuda intervențiilor chirurgicale și a eforturilor depuse, la începutul lunii iunie, organismul micuțului a cedat, iar acesta s-a stins din viață.
La mai bine de șase luni de la tragedie, Ionel Ganea a ales să își deschidă sufletul în cadrul unui eveniment cu o încărcătură emoțională profundă: prima ediție a Memorialului „Ioan Alexandru Ganea”, organizată pe 12 decembrie, la Sala de Sport a Colegiului „Radu Negru” din Făgăraș. La eveniment au fost prezenți numeroși foști colegi și mari nume din fotbalul românesc, printre care Dănuț Lupu, Iosif Rotariu, Eugen Trică, Marian Aliuță, Dumitru Stîngaciu, Ciprian Marica și Miodrag Belodedici, toți veniți să-i fie alături într-un moment de profundă durere.
Într-un interviu acordat cu greu, fostul fotbalist a evitat să intre în detalii despre accident sau despre zilele petrecute la spital, lângă fiul său, când spera, clipă de clipă, într-o minune. A vorbit însă despre suferința care îl însoțește permanent și despre criticile primite din partea unor oameni.
„A avut și efect sufletesc, cred că și Alexandru, acum fiind îngeraș, mi-a dat putere. Să văd așa mulți copii strânși la sală este o dorință îndeplinită. Pentru mine e foarte greu și cât o să trăiesc o să fie cumplit. Nu doresc nimănui să fie în pielea mea, să i se întâmple o asemenea dramă”, a spus Ionel Ganea.
Fostul atacant a vorbit și despre cei care l-au judecat dur după tragedie, mărturisind că nu le poartă ranchiună:
„Am văzut că au fost și unii care m-au criticat. Lor le doresc un singur lucru: Dumnezeu să-i ierte. Cine și-ar fi dorit să i se întâmple așa ceva? Cine? Ăsta e cursul vieții mele. Nu sunt supărat pe ei, mă rog la Dumnezeu să-i ierte și să nu aibă parte vreodată de așa ceva”.
Ionel Ganea a amintit și alte tragedii recente, pentru a sublinia fragilitatea vieții și ideea că, uneori, destinul nu poate fi oprit:
„Când vine ceasul rău, nu te pui cu soarta. E o chestiune de secundă. Ce păcate avea fetița aia?”, a spus el, făcând referire la alte accidente în care copii și-au pierdut viața.
Unde și-a găsit Ionel Ganea refugiul după moartea fiului său
După pierderea lui Alexandru, Ionel Ganea spune că singurul loc în care a găsit alinare a fost credința. Rugăciunea a devenit sprijinul său zilnic, iar dorința principală este să găsească liniște și să devină un om mai bun.
„Dumnezeu nu cred că ne vrea răul. Pentru mine a fost ceasul rău și mi s-a întâmplat cea mai mare nenorocire de pe pământ. Rugăciunile te ajută și te întăresc. Ce pot să fac eu mai mult decât să mă rog? Vreau să stau liniștit și să-mi spun rugăciunile”, a mărturisit fostul fotbalist.
Declarațiile sale au atins un punct extrem de dureros, atunci când a rostit una dintre cele mai sfâșietoare mărturisiri:
„Mă gândesc mereu la un singur lucru: de ce nu m-a luat Dumnezeu pe mine și să-l fi lăsat pe el? Lumea mă uita mult mai repede. Nu era o pierdere atât de mare dacă mă duceam eu. Am avut cel mai rău an din viața mea”.
Ionel Ganea spune că nu îi mai rămâne decât să se apropie tot mai mult de Dumnezeu și să ducă această cruce cât va trăi:
„Mie nu-mi rămâne decât să devin un om mai bun, mai credincios, până mi-o veni și mie rândul. Să mă unesc, într-o zi, cu Dumnezeu și cu băiatul meu”.
Confesiunea fostului fotbalist rămâne una dintre cele mai dureroase mărturii despre pierdere, vinovăție și credință, o dramă care a lăsat urme adânci și care va continua să-l însoțească întreaga viață.