Marțea Albă 2025 – Tradiții, semnificații și gesturi cu putere simbolică în a treia zi de Paște
În calendarul ortodox, a treia zi de Paște este cunoscută sub numele de Marțea Albă, o zi cu o profundă încărcătură spirituală, parte din Săptămâna Luminată – perioada de bucurie și sărbătoare care urmează Învierii Domnului. Marcată cu cruce roșie în calendar, Marțea Albă este o zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă și nu se face curățenie, iar numeroase tradiții și obiceiuri din bătrâni sunt respectate cu sfințenie.
Pomenirea celor adormiți: pasca și vinul roșu, ofrandele sufletului
Una dintre cele mai importante tradiții din această zi este oferirea de pomană din pasca și vinul roșu rămase de la masa pascală. Mai ales în satele românești, femeile pregătesc pachete care includ resturi sfințite de pască, ouă roșii, colaci și vin, pe care le împart în memoria celor trecuți în neființă. Acest gest simbolizează continuitatea vieții și comuniunea dintre lumea celor vii și a celor adormiți.
Vizitele „întoarse”: obiceiul reconectării cu cei dragi
În multe regiuni, inclusiv în Moldova, Marțea Albă este ziua în care se întorc vizitele făcute în prima zi de Paște. Este o formă de reciprocitate și de consolidare a legăturilor sociale și familiale, cunoscută altădată sub numele de „Umblatul cu pasca”. Creștinii vizitau rudele, vecinii și prietenii pentru a le aduce vestea Învierii, dar și pentru a împărtăși din bucuria sărbătorii.
Ouăle roșii: ciocnitul cu semnificație diferită în fiecare zi
În prima zi de Paște, ouăle se ciocnesc cap cu cap, simbolizând întâlnirea dintre Hristos și credincios. În a doua zi, tradiția permite ciocnirea cap cu dos, iar în a treia zi – Marțea Albă – ouăle pot fi ciocnite și dos cu dos sau coastă cu coastă. Aceste gesturi aparent simple poartă în ele semnificații adânci legate de comuniune, prietenie și reînnoire.
Obiceiuri mai puțin cunoscute: firimiturile sacre și planta miraculoasă
Potrivit unei vechi credințe populare, firimiturile rămase de la mesele pascale nu trebuie aruncate, ci adunate și îngropate cu grijă în pământ. Se spune că din ele ar putea răsări o plantă cunoscută sub numele de cucoană sau maruncă, folosită în trecut în leacuri pentru fertilitate – o dovadă a legăturii profunde dintre natură, credință și viață.
Rânduieli liturgice speciale: Agnețul și grija pentru cei bolnavi
Tot în Marțea Albă are loc un moment liturgic cu o importanță aparte: uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț – bucata de pâine sfințită în Joia Mare, în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare. Acest Agneț este păstrat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar și este folosit pe tot parcursul anului pentru împărtășirea celor bolnavi sau care nu pot participa la slujbe. Sfărâmarea Agnețului se face după o rânduială strictă, reflectând sacralitatea fiecărui gest din cultul ortodox.
Interdicții și reguli bisericești în Marțea Albă
Biserica Ortodoxă prevede și câteva reguli clare pentru această zi:
Nu se fac parastase pentru cei adormiți (acestea se reiau după Săptămâna Luminată).
Preoții nu citesc Psaltirea.
Nu se fac metanii, ca semn al bucuriei pascale.
Slujbele de înmormântare, dacă au loc, urmează o rânduială pascală specială, care înlocuiește cântările de jale cu cele ale Învierii.
Salutul pascal continuă: Hristos a înviat!
Pe întreaga durată a Săptămânii Luminate – și până la sărbătoarea Înălțării Domnului – credincioșii se salută cu „Hristos a înviat!”, iar răspunsul este „Adevărat a înviat!”. În cadrul slujbelor, în locul obișnuitului Axion, se cântă „Îngerul a strigat”, imnul pascal închinat Maicii Domnului.
Marțea Albă 2025 nu este doar o zi de sărbătoare în calendar, ci o punte între tradiție, spiritualitate și comunitate. Este un moment în care credința se trăiește în gesturi simple – o vizită întoarsă, un ou ciocnit altfel, o pomană oferită din inimă – dar care poartă în ele lumina Învierii și speranța unui nou început.