Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, avertizează că România trebuie să continue procesul de reducere treptată a deficitului bugetar, altfel riscă să ajungă într-o criză economică severă, asemănătoare cu cea traversată de Grecia.
Oficialul BNR atrage atenția că situația de la care a pornit România este una extrem de gravă, în condițiile în care deficitul bugetar a urcat în 2024 la 9,3% din PIB, deși anul nu a fost marcat de crize majore, calamități sau alte evenimente excepționale.
Potrivit lui Eugen Rădulescu, un asemenea nivel al deficitului este uriaș și greu de susținut, mai ales în condițiile în care țara înregistrează și un deficit extern de 8% din PIB. În opinia sa, aceste cifre arată clar că România trăiește peste posibilitățile reale, bazându-se prea mult pe împrumuturi din exterior.
El susține că măsurile de ajustare fiscală adoptate de guvern în ultima perioadă au fost criticate, uneori pe bună dreptate, însă consideră că nu există altă cale decât continuarea acestui proces, chiar dacă presupune sacrificii.
„Este clar însă că va trebui să strângem cureaua. În momentul în care ţara are un deficit bugetar de peste 9% într-un an şi un deficit extern de 8% din PIB, asta ce înseamnă? Înseamnă că trăim foarte mult peste mijloacele pe care le avem. Trăim din împrumuturi externe. Nu se poate rezolva acest lucru fără a strânge cureaua. Nu există altă soluţie”, a explicat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.
Acesta a subliniat însă că există două variante: fie România își corectează dezechilibrele în mod gradual, prin măsuri asumate și aplicate din timp, fie amână intervenția până când va fi obligată să facă ajustări dure, în plină criză.
În acest context, oficialul BNR a invocat exemplul Greciei, unde dezechilibrele acumulate ani la rând și lipsa de reacție la momentul potrivit au dus la o criză devastatoare, cu efecte resimțite timp de două decenii.
Eugen Rădulescu a amintit că, în cazul Greciei, problemele nu au apărut peste noapte, ci au fost construite în timp, pe fondul unor politici nesustenabile și al amânării deciziilor dificile. Când a izbucnit criza internațională, autoritățile elene au pierdut luni prețioase fără să acționeze, iar nota de plată a fost uriașă.
Potrivit acestuia, chiar și după toate măsurile impuse ulterior de finanțatorii internaționali, Grecia a ajuns în situația ca, în 2024, PIB-ul pe locuitor să fie mai mic decât era în 2004, ceea ce înseamnă 20 de ani de stagnare economică.
Mesajul transmis de consilierul BNR este clar: România încă are șansa să evite un astfel de scenariu, însă doar dacă își continuă eforturile de consolidare fiscală și nu amână corectarea dezechilibrelor care pot deveni periculoase pentru întreaga economie.