Mihai Leu, simbol al curajului și al victoriei, s-a stins din viață la 56 de ani
Mihai Leu, unul dintre cei mai mari campioni ai sportului românesc, a pierdut lupta cu o boală nemiloasă, la vârsta de 56 de ani. După mai bine de un deceniu de confruntare cu cancerul de colon, complicații abdominale severe și, mai recent, insuficiență pulmonară și metastaze la plămâni, fostul campion mondial la box și pilot de raliuri a încetat din viață marți, 1 iulie 2025, lăsând în urmă o moștenire de necontestat.
Mihai Leu fusese diagnosticat cu cancer de colon în 2014 și a trecut prin două intervenții chirurgicale majore care i-au oferit o nouă șansă la viață. Din păcate, anul trecut, starea lui de sănătate s-a complicat dramatic. Au apărut probleme abdominale care nu aveau legătură directă cu boala de fond, dar care i-au adus suferințe repetate și internări frecvente la Spitalul Fundeni, unde reputatul profesor Irinel Popescu i-a fost alături de fiecare dată.
Ultima perioadă: o luptă până la capăt
În aprilie 2025, Mihai Leu a fost transportat de urgență cu elicopterul SMURD la București, după o hemoragie masivă. Starea lui părea să se stabilizeze pentru scurt timp, însă medicii au fost rezervați încă de atunci. Profesorul Irinel Popescu a vorbit despre „avalansa de complicații” cu care fostul campion s-a confruntat în ultimele luni, accentuând faptul că fiecare oră câștigată în lupta cu boala a fost o victorie a voinței și a îngrijirii atente.
Din păcate, pe 21 iunie, Mihai Leu a suferit o nouă hemoragie severă. A fost internat de urgență la Terapie Intensivă și plasat în comă indusă. Vestea că starea lui era critică a mobilizat o întreagă generație de sportivi de aur ai României care, alături de familia lui, s-au rugat neîncetat pentru o minune.
„Situația este foarte gravă. Tot ce îmi doresc pentru el este ca Dumnezeu să-i mai dea o șansă”, declara Elisabeta Lipă, vizibil afectată. Marius Urzică și Camelia Potec au transmis la rândul lor mesaje pline de speranță, dar realiste, conștienți de lupta pe care Mihai o ducea în spital.
Un mesaj plin de emoție, la despărțire
Anunțul oficial al decesului său a fost publicat pe pagina de Facebook a marelui sportiv:
„Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional. A fost un simbol de voință, curaj și pasiune. Pentru fani, Mihai va rămâne un model de urmat. Pentru familie, a fost un prieten, un soț și un tată minunat. Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit și l-am susținut. Nu te vom uita niciodată.”
O carieră fără pată: campion neînvins în ring
Mihai Leu a intrat în istoria sportului nu doar pentru titlurile sale, ci și pentru stilul său unic, elegant, dar neînfricat. În ringul de box, a obținut un palmares impresionant: 28 de victorii, dintre care 10 prin knockout și niciun meci pierdut — o performanță care îl așază alături de marii boxeri europeni.
Campion mondial WBO la categoria semimijlocie în 1997, Leu s-a retras neînvins după o accidentare, un lucru rar întâlnit în boxul profesionist. A fost campion mondial de juniori în 1987, după ce l-a învins pe Eamonn Loughran în finală, iar din 1989 și 1990 a devenit campion național al Germaniei, pregătindu-se cu Bayer Leverkusen după ce a fugit din tabăra de la Balcaniada din Grecia.
Din ringul de box pe circuitele de raliu
Spiritul său de competiție nu s-a stins odată cu mănușile de box agățate în cui. S-a reinventat ca pilot de raliu și a devenit campion național la volanul unui Hyundai Accent WRC, în 2003. A fost ulterior team-manager al echipei Jack Daniels Rally Team, rămânând implicat activ în motorsport până în ultimii ani.
Un om care nu a renunțat niciodată
De-a lungul vieții, Mihai Leu a demonstrat că titlul de „campion” nu se câștigă doar prin medalii, ci și prin forța de a lupta cu demnitate până la capăt. S-a mutat în ultimii ani la Hunedoara, lângă familie, unde a găsit liniștea de care avea nevoie, dar drumul său l-a purtat din nou spre spitale atunci când boala a lovit cu o forță neașteptată.
Astăzi, întreaga lume sportivă, dar mai ales cei care l-au cunoscut, îl plâng pe omul care a știut să transforme fiecare luptă — pe ring, pe pistă sau pe patul de spital — într-o lecție de curaj, ambiție și iubire de viață.
Drum lin, campionule! Moștenirea ta va rămâne veșnic vie în inimile celor care te-au admirat și care vor povesti generațiilor viitoare despre cum a arătat, cu adevărat, un luptător.