CSM blochează reforma pensiilor speciale propusă de Ilie Bolojan: „Consultarea este nelegală”
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat oficial că nu va acorda avizul necesar pentru procedura inițiată de Guvern privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților. Potrivit comunicatului transmis miercuri, 30 iulie 2025, forul suprem al justiției din România consideră că demersul premierului Ilie Bolojan nu respectă cadrul legal, întrucât acesta nu are atribuții directe în procesul legislativ ce vizează sistemul judiciar.
Reacția CSM vine după ce, cu doar o zi înainte, premierul Ilie Bolojan a prezentat public o serie de propuneri pentru reforma pensiilor speciale, cu scopul de a reduce presiunea bugetară și de a alinia regimul privilegiat al magistraților cu principiile de echitate socială. Printre cele mai importante modificări propuse se numără:
- Creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani pentru magistrați, similar cu alte categorii profesionale;
- Stabilirea unei vechimi minime de 35 de ani în magistratură pentru a putea beneficia de pensie de serviciu;
- Recalcularea veniturilor pentru foștii angajați ai sistemului judiciar, astfel încât pensiile să reflecte mai fidel contribuțiile reale din timpul activității;
- Revizuirea modului de acordare a salariilor în sistemul de justiție, cu scopul de a elimina discrepanțele și bonusurile excesive.
Totuși, Consiliul Superior al Magistraturii a respins categoric forma în care această „consultare” a fost declanșată, acuzând lipsa unei baze legale și a unei proceduri transparente.
„Această modalitate de consultare este în afara oricărui cadru legal de legiferare în domeniul justiției, prim-ministrul neavând competența de a iniția un astfel de demers. Nu poate fi vorba de acordarea avizului prevăzut de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022, întrucât Consiliul nu poate fi parte la o procedură nelegală ce simulează consultarea autorității judecătorești”, se arată în comunicatul oficial al CSM.
Cu alte cuvinte, instituția atrage atenția că orice modificare ce vizează drepturile magistraților trebuie să urmeze pașii constituționali și legali prevăzuți de legislația în vigoare, iar inițiativa trebuie să aparțină autorităților competente, precum Ministerul Justiției sau Parlamentul României, nu Guvernului direct, și cu atât mai puțin premierului în mod unilateral.
Conflict instituțional și incertitudine legislativă
Decizia CSM tensionează și mai mult relația dintre Guvern și sistemul judiciar, într-un context în care reforma pensiilor speciale este o cerință esențială în cadrul angajamentelor României privind sustenabilitatea bugetară și jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
Ilie Bolojan, cunoscut pentru stilul său administrativ ferm, a transmis că va continua dialogul cu factorii implicați pentru a găsi o soluție echitabilă, însă nu a oferit detalii despre cum va ajusta demersul în urma refuzului CSM. În schimb, opoziția și o parte dintre societatea civilă critică dur sistemul de pensii speciale, pe care îl consideră un simbol al inechității sociale.
Rămâne de văzut dacă Guvernul va relua procesul legislativ prin canalele legale sau dacă va apărea un nou proiect de lege în Parlament. Până atunci, reforma pensiilor speciale rămâne blocată, iar disputele dintre executiv și magistrați par să se adâncească.