Nicușor Dan ar pregăti deja o nouă variantă pentru funcția de premier, în cazul în care Guvernul propus de Eugen Tomac nu va reuși să obțină votul de învestitură în Parlament. Premierul desemnat încearcă în continuare să convingă partidele să susțină noul Executiv, însă negocierile se desfășoară dificil, iar sprijinul parlamentar nu pare încă asigurat.
Eugen Tomac a transmis că, indiferent dacă va reuși sau nu să coaguleze o majoritate în jurul Guvernului pe care îl pregătește, va merge în Parlament și va cere votul aleșilor. În acest context, președintele Nicușor Dan ar avea deja în vedere o soluție de rezervă, în cazul în care actuala formulă guvernamentală nu va trece de votul Legislativului.
Nicușor Dan ar avea o listă scurtă pentru funcția de premier
Potrivit unor informații apărute pe surse, președintele Nicușor Dan ar lua în calcul două nume pentru o eventuală nouă desemnare. Pe lista scurtă s-ar afla Delia Velculescu, economist cu experiență internațională, și Radu Burnete, om de afaceri și consilier prezidențial.
Această variantă ar putea deveni relevantă doar în situația în care Guvernul propus de Eugen Tomac nu va primi votul de încredere al Parlamentului. Până atunci, premierul desemnat continuă negocierile cu partidele și grupurile parlamentare, încercând să obțină sprijinul necesar pentru formarea unui Executiv cu puteri depline.
Cine este Delia Velculescu
Delia Velculescu este unul dintre economiștii români cu cea mai solidă reputație internațională, remarcându-se prin activitatea sa în cadrul Fondului Monetar Internațional. Cu o experiență de peste două decenii în domeniul financiar global, aceasta a fost implicată în gestionarea unor situații economice dificile și în negocieri la nivel înalt.
De-a lungul carierei sale, Delia Velculescu a condus misiunea FMI în Cipru în perioada 2012-2013, într-un moment critic pentru economia acestei țări. De asemenea, a supervizat programul FMI în Slovenia în 2013 și a fost numită șefă a misiunii FMI în Grecia în 2015, o poziție de mare responsabilitate în plină criză economică.
În prezent, Delia Velculescu ocupă funcția de director adjunct și șef al misiunii FMI pentru Africa de Sud. Experiența sa în instituții financiare internaționale, precum și capacitatea de a gestiona dosare economice complexe, au consolidat imaginea sa de specialist riguros și respectat în domeniul politicilor economice.
Cine este Radu Burnete
Cel de-al doilea nume vehiculat este Radu Burnete, consilier prezidențial și una dintre persoanele apropiate de președintele Nicușor Dan. Burnete a fost prezent în jurul șefului statului încă din perioada primelor consultări politice, fiind considerat unul dintre oamenii de încredere ai acestuia.
Radu Burnete a absolvit Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a studiat pentru o perioadă la Georgetown University, în Washington D.C., și a urmat apoi Academia Diplomatică din Viena, unde a obținut un master în studii internaționale.
Înainte de a ajunge la Administrația Prezidențială, Radu Burnete a fost director executiv al Concordia. Anterior, a lucrat la Consiliul Investitorilor Străini între 2013 și 2020, iar înainte de această perioadă a locuit la Bruxelles, unde a activat în cadrul Brunswick LLP, o companie de consultanță specializată în fuziuni, achiziții și legislație financiară.
De asemenea, Burnete a mai fost asistent parlamentar și jurnalist la Ziarul Financiar, experiențe care i-au oferit o perspectivă amplă asupra mediului economic, politic și instituțional.
Apelul lui Eugen Tomac către partide
În paralel cu aceste scenarii, Eugen Tomac continuă să facă apel la partidele parlamentare pentru susținerea Guvernului pe care îl pregătește. Premierul desemnat a avertizat că blocajul politic afectează România și că este nevoie de un compromis rapid pentru formarea unui Executiv cu puteri depline.
„Eu cred că trebuie să fim raționali și trebuie să înțelegem un lucru elementar, că în momentul de față avem nevoie de un guvern învestit cu puteri depline. Situația de blocaj nu face decât foarte mult rău României”, a declarat Eugen Tomac.
Acesta le-a cerut liderilor politici să manifeste mai multă flexibilitate și să nu ridice obstacole suplimentare într-un moment în care România are nevoie de stabilitate.
„Am văzut exigențele partidelor și am încercat să mă încadrez în logica aceasta tocmai pentru a găsi un compromis rezonabil. În această direcție am dus discuția și ieri și o voi duce și astăzi, de nevoia de a fi un pic mai flexibili și să nu fim mai catolici decât Papa. Pentru că acest guvern nu este guvernul lui Tomac, este guvernul României”, a transmis premierul desemnat.
Tomac invocă termenele legate de PNRR și programul SAFE
Eugen Tomac a subliniat că formarea rapidă a unui Guvern este importantă și din perspectiva angajamentelor asumate de România la nivel european. Premierul desemnat a amintit termenele privind Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și programul SAFE.
Potrivit acestuia, România trebuie să respecte jaloanele din PNRR până la 31 august, pentru a nu risca pierderea unor fonduri importante. De asemenea, ultima cerere de plată poate fi depusă până la sfârșitul lunii septembrie, iar prima tragere prin programul SAFE este programată la începutul lunii octombrie.
„Avem termene legate de PNRR, îndeplinirea jaloanelor până la 31 august anul acesta. Altfel pierdem miliarde de euro. Ultima cerere de plată se poate face până la sfârșitul lunii septembrie. Prima tragere pe SAFE se face la începutul lunii octombrie. Cineva trebuie să-și asume în această țară responsabilități”, a concluzionat Eugen Tomac.
În aceste condiții, următoarele zile ar putea fi decisive pentru viitorul politic al României. Dacă Guvernul Tomac nu va trece de votul Parlamentului, Nicușor Dan ar putea fi nevoit să facă o nouă desemnare, iar numele Deliei Velculescu și al lui Radu Burnete sunt deja vehiculate ca posibile variante de rezervă.