Criză în rândul pensionarilor români: Pensia medie, cu mult sub pragul de subzistență. Deficitul lunar ajunge la peste 1.200 de lei pentru un trai decent
Situația economică a pensionarilor din România devine tot mai alarmantă, în contextul în care diferența dintre pensia medie și costurile reale ale vieții se adâncește constant. Datele recente publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) indică faptul că, în luna iunie 2025, pensia medie în sistemul public a ajuns la 2.766 de lei. Cu toate acestea, această sumă este considerabil sub pragul minim necesar pentru un trai decent în România, în condițiile în care valoarea coșului minim de consum, stabilit de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, este estimată la 3.972 de lei lunar.
Un minus lunar de peste 1.200 de lei: viața pe minus pentru sute de mii de vârstnici
Diferența dintre pensia medie și suma minimă necesară pentru supraviețuire se ridică la 1.206 lei lunar, ceea ce înseamnă că majoritatea pensionarilor trăiesc sub standardele decente de viață. Cu acești bani insuficienți, seniorii trebuie să acopere cheltuieli esențiale precum alimente, utilități, medicamente, întreținere, produse de igienă sau tratamente medicale cronice.
Economiștii trag un semnal de alarmă: „Când pensia nu mai acoperă nici strictul necesar, nu mai putem vorbi despre venituri medii, ci despre venituri de subzistență. Mulți pensionari sunt nevoiți să aleagă între hrană și tratament, între plata întreținerii și o vizită la medic.”
Taxe mai mari, pensii mai mici: paradoxul impozitării „celor care au contribuit mai mult”
În timp ce marea majoritate a vârstnicilor abia supraviețuiește, o altă categorie este afectată de noile măsuri fiscale intrate recent în vigoare. Pensionarii care au o pensie mai mare de 3.000 de lei sunt acum obligați să plătească un impozit de 10% pe venit și o contribuție de 10% la asigurările de sănătate (CASS).
Concret, un pensionar cu o pensie lunară de 3.200 de lei va pierde, prin aceste rețineri, 320 de lei, ceea ce duce venitul său net sub pragul de 2.900 de lei – insuficient chiar și în comparație cu pensia medie.
Multe voci din rândul pensionarilor cataloghează această măsură drept o pedeapsă dublă: au contribuit decenii la sistemul public, iar acum sunt penalizați fiscal tocmai pentru că au avut o carieră solidă. Este o lovitură morală și financiară pentru o categorie care spera la o bătrânețe lipsită de griji, nu la un nou set de taxe și limitări.
2026: nicio speranță reală de creștere. Valoarea punctului de referință rămâne înghețată
Mai grav este că perspectivele pentru anul viitor nu aduc nicio rază de speranță. Valoarea punctului de referință (VPR) – indicatorul esențial după care se calculează pensiile în România – va rămâne la 81 de lei și în 2026, conform deciziei autorităților.
Înghețarea acestui punct-cheie afectează în special pensionarii cu venituri mici, care se bazează aproape exclusiv pe actualizările VPR pentru o ajustare corectă a pensiei în funcție de inflație și costul vieții. Cu alte cuvinte, chiar dacă prețurile cresc, pensiile rămân pe loc.
Este un mesaj clar transmis de stat: pensionarii trebuie să se descurce tot cu aceiași bani, indiferent de cât de scumpă devine viața.
O realitate dură într-o economie scumpită: viața de zi cu zi devine un lux
Toate aceste evoluții au loc într-un context economic tensionat, în care prețurile continuă să crească. Scumpirile în lanț la alimente, medicamente, energie, gaze și utilități fac ca bugetele pensionarilor să fie puse sub o presiune insuportabilă. În unele cazuri, chiar și simpla menținere a unei diete echilibrate devine un lux.
Este tot mai frecventă situația în care vârstnicii renunță la mese sau la medicamente pentru a-și achita facturile, un semnal cutremurător despre criza tăcută care afectează o întreagă generație.