Taxa pe tranzacțiile bancare: o idee controversată reapare în plin haos bugetar. Ce ne arată precedentul din Venezuela
În contextul unui dezechilibru tot mai accentuat în bugetul de stat, autoritățile române caută soluții urgente pentru a acoperi deficitul. Printre ideile vehiculate se află și una care a stârnit reacții dure din partea specialiștilor: introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare. Măsura, rar aplicată la nivel global, este considerată de mulți economiști drept o soluție extremă, cu efecte colaterale periculoase.
De unde a pornit ideea taxării tranzacțiilor bancare
În România, discuțiile privind impunerea unei astfel de taxe au fost generate de presiunea crescândă asupra finanțelor publice. Cheltuielile statului sunt în creștere, iar colectarea taxelor și impozitelor nu reușește să țină pasul. Unii decidenți văd în taxarea tranzacțiilor bancare o metodă rapidă de a obține fonduri suplimentare, având în vedere volumul uriaș de bani care circulă zilnic prin sistemul bancar.
Totuși, economiștii atrag atenția că o asemenea măsură ar putea avea efecte devastatoare, așa cum a demonstrat-o deja un caz singular în lumea civilizată.
„Din punct de vedere economic, o astfel de taxă este o aberație. A fost aplicată doar în Venezuela – iar rezultatele au fost dezastruoase. Oamenii și-au retras banii din bănci, economia subterană a explodat, iar încrederea în sistem a fost compromisă”, a declarat un economist, sub protecția anonimatului, pentru WOWbiz.
Venezuela – singura țară care a aplicat o taxă similară. Și a eșuat
În 2022, guvernul venezuelean – aflat în mijlocul unei crize economice profunde – a decis să impună o taxă pe tranzacțiile bancare în valută. Măsura a fost justificată ca o încercare de stabilizare financiară, însă efectul a fost exact opusul.
Populația a reacționat imediat, retrăgând masiv banii din conturi și migrând spre plăți în numerar sau prin canale informale. Comerțul s-a reorientat către economia gri, iar sistemul bancar a fost serios afectat. În paralel, încrederea în moneda națională și în instituțiile statului a ajuns la un minim istoric.
România, în fața unei decizii riscante
Pentru România, o astfel de taxă ar putea reprezenta mai mult decât o simplă măsură fiscală: ar fi un pas înapoi în digitalizarea economiei și în lupta împotriva evaziunii fiscale. Într-un context deja marcat de inflație, venituri mici și presiune pe bugetele populației, impunerea unei taxe pe tranzacțiile bancare ar putea încuraja din nou plățile în numerar, slăbind în același timp rolul sistemului bancar în economie.
În prim-plan: majorarea TVA, tot mai aproape de realitate
Chiar dacă ideea taxării tranzacțiilor nu pare să fi fost încă asumată oficial, simpla ei apariție în cercuri guvernamentale sugerează un nivel ridicat de incertitudine și tensiune bugetară. În lipsa unei alternative viabile, majorarea TVA-ului pare o opțiune din ce în ce mai probabilă.
Potrivit unor surse din zona economică, se ia în calcul o creștere a cotei standard de TVA la 21% sau chiar 22%, măsură care, inevitabil, ar duce la un nou val de scumpiri. Printre susținătorii acestei direcții se numără și fostul premier Theodor Stolojan, care a declarat public că „nu mai există altă soluție”.
Într-un moment în care statul român se confruntă cu provocări bugetare serioase, fiecare idee de reformă fiscală trebuie analizată cu maximă responsabilitate. Experiențele eșuate, precum cea din Venezuela, oferă lecții valoroase despre riscurile unei intervenții fiscale neinspirate. Într-o economie fragilă, orice pas greșit poate genera dezechilibre greu de reparat.
