Premierul Ilie Bolojan a lansat, la început de an, un mesaj ferm privind necesitatea reformării sistemului de pensii, subliniind că vârsta de pensionare trebuie majorată în toate domeniile, astfel încât ieșirea din activitate să se apropie cât mai mult de pragul standard de 65 de ani. Declarațiile au fost făcute în direct, într-o intervenție televizată, în contextul presiunilor tot mai mari asupra bugetului public și al dezechilibrelor dintre diferitele categorii profesionale.
De ce este necesară creșterea vârstei de pensionare
Șeful Guvernului a explicat că măsura este dictată de echitatea socială, de sustenabilitatea bugetului și de nevoia de a asigura servicii publice de calitate. El a atras atenția asupra faptului că există domenii, precum Justiția sau structurile din Interne, unde pensionarea are loc mult mai devreme decât în restul economiei, ceea ce creează inechități și costuri ridicate pentru stat.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, astfel încât oamenii să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Acest principiu trebuie să se aplice și sistemelor care permit pensionarea anticipată”, a precizat premierul.
Exemplul din Interne și comparația cu Europa
Ilie Bolojan a oferit ca exemplu zona Ministerului de Interne, unde mulți specialiști ating vârful experienței profesionale în jurul vârstei de 50 de ani. În opinia sa, aceștia ar putea continua să lucreze fără dificultăți încă un deceniu.
„Un polițist criminalist sau de poliție judiciară, ajuns la maturitatea profesională, poate munci încă zece ani fără probleme. Așa se întâmplă în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care sunt apți de muncă și nu se află într-o situație de indisponibilitate fizică”, a subliniat premierul.
Urgența reformei și problema forței de muncă
Întrebat când ar putea fi implementate aceste schimbări, premierul a spus că reforma trebuie făcută cât mai rapid, pentru a echilibra atât sistemul bugetar, cât și cel de pensii. El a avertizat că România se confruntă deja cu un deficit grav de forță de muncă, mai ales în economia reală.
„Noile generații se duc în economia privată, unde deja nu mai avem suficienți oameni. Suntem pe penultimul loc în Europa din acest punct de vedere. Nu poți avea o creștere economică sănătoasă dacă numărul celor care muncesc este foarte mic”, a explicat Bolojan.
În concluzie, premierul a afirmat că, dintr-o perspectivă de morală socială minimă, de economie robustă și de eficiență a serviciilor publice, creșterea vârstei de pensionare în toate domeniile este inevitabilă.
Planurile Guvernului: investiții și energie
Dincolo de reforma pensiilor, Ilie Bolojan a vorbit și despre direcțiile strategice ale Guvernului pentru 2026. După reforma administrativă și adoptarea bugetului de stat, accentul va fi pus pe investiții, în special în sectorul energetic, considerat cheia stabilității economice.
Premierul a menționat finalizarea centralei de la Iernut și continuarea marilor investiții în forajele din Marea Neagră, care ar putea transforma România, din 2027, într-un exportator net de gaze naturale. Acest lucru ar permite valorificarea resurselor în economia internă și ar contribui la echilibrarea balanței comerciale.
Totodată, Bolojan a subliniat importanța atragerii investițiilor străine, care pot aduce transfer de tehnologie și locuri de muncă bine plătite, dar numai într-un context de guvernare stabilă.
„Dobânzile pe care le plătește România depind nu doar de buget, ci și de încrederea creditorilor în stabilitatea guvernării pe termen mediu și lung. Stabilitatea înseamnă responsabilitate, iar aceasta trebuie asumată de fiecare dintre noi”, a conchis premierul.
Mesajul transmis de Ilie Bolojan conturează astfel un început de an marcat de decizii dificile, dar prezentate ca necesare pentru echilibrarea economiei și pentru viitorul sistemului de pensii din România.