Soldații danezi au obligația legală de a deschide focul imediat, chiar și în absența unor ordine explicite, în cazul în care teritoriul național al Danemarcei ar fi invadat – inclusiv într-un scenariu extrem în care forțele atacatoare ar fi trupe americane ce ar încerca să preia controlul asupra Groenlandei. Această prevedere se bazează pe o directivă militară adoptată în anul 1952, document care, potrivit Ministerului Apărării de la Copenhaga, este încă pe deplin în vigoare.
Informația, relatată de presa daneză, a revenit în prim-plan pe fondul declarațiilor repetate făcute de președintele american Donald Trump, care a susținut în mai multe rânduri că Statele Unite ar putea recurge inclusiv la forță pentru a obține controlul asupra Groenlandei. Teritoriul, autonom dar parte a Regatului Danemarcei, este considerat de Washington strategic pentru securitatea națională americană, în special din perspectiva poziției sale arctice și a resurselor naturale.
În acest context tensionat, autoritățile daneze au subliniat că regulile fundamentale de apărare națională nu fac nicio distincție în funcție de identitatea agresorului. Directiva prevede clar că personalul militar trebuie să „înceapă imediat lupta” împotriva oricărei încălcări a teritoriului național, fără a aștepta ordine suplimentare și chiar dacă nu există informații despre o declarație oficială de război. Scopul este eliminarea oricărei ezitări care ar putea compromite capacitatea de apărare.
Comandamentul Forțelor Armate Daneze și Ministerul Apărării au confirmat pentru cotidianul Berlingske că această directivă se aplică inclusiv în ipoteza unei intervenții militare americane și că documentul „rămâne în vigoare fără excepții”. În eventualitatea unui incident, evaluarea inițială ar reveni Comandamentului Arctic, structura militară responsabilă de Groenlanda, care ar stabili dacă situația constituie un atac asupra teritoriului național.
Tensiunile diplomatice au fost amplificate de reacțiile politice de la Copenhaga. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat public că un atac militar asupra Groenlandei ar avea consecințe grave asupra întregii arhitecturi de securitate euro-atlantice. Aceasta a declarat că un conflict militar între state membre NATO ar reprezenta un punct de ruptură fără precedent pentru alianță și pentru sistemul de securitate construit după cel de-al Doilea Război Mondial.
Directiva din 1952 a fost elaborată tocmai ca lecție a trecutului, după invazia Germaniei naziste din aprilie 1940, când lipsa comunicațiilor și a ordinelor clare a dus la reacții întârziate și incoerente din partea armatei daneze. Documentul a fost conceput pentru a preveni repetarea acelui scenariu și pentru a garanta un răspuns militar imediat și unitar în fața oricărui atac.
În paralel cu escaladarea retoricii, Danemarca a confirmat organizarea unei întâlniri cu oficiali americani, programată pentru săptămâna viitoare, având ca subiect situația Groenlandei. Discuțiile vor avea loc la solicitarea guvernelor danez și groenlandez, iar autoritățile de la Nuuk au subliniat că participarea lor este esențială.
Guvernul Groenlandei a transmis un mesaj ferm: orice decizie sau negociere privind viitorul teritoriului trebuie să includă în mod direct reprezentanții locali. Insula, situată în mare parte dincolo de Cercul Arctic, are aproximativ 56.000 de locuitori, majoritatea de origine inuită, iar statutul său politic și strategic a devenit, în ultimele luni, un subiect central al dezbaterilor internaționale.
Situația rămâne una extrem de sensibilă, cu potențial major de a afecta relațiile dintre aliați și stabilitatea geopolitică în regiunea arctică și dincolo de aceasta.