Reformularea și extinderea la 1000 de cuvinte a textului despre reforma sistemului de pensii din România:
Transformările majore în sistemul de pensii din România au fost subiectul dezbaterilor aprinse și a preocupărilor publice, în special odată cu intrarea în vigoare a Legii 360/2023, care a adus modificări substanțiale. Această lege a eliminat prevederile anterioare legate de pensiile minime și a introdus un nou cadru legal pentru reglementarea acestora. Cu toate că Legea 127/2019, care urma să ofere o abordare inovatoare în acordarea pensiilor minime, a fost amânată în implementare până la 1 ianuarie 2024, Legea 360/2023 a marcat o schimbare radicală în sistemul de pensii.
Eliminarea prevederilor referitoare la pensia minimă a fost unul dintre cele mai semnificative aspecte ale reformei. Această modificare a lăsat domeniul să fie reglementat prin intermediul Ordonanței de Urgență 6/2009, care stabilește indemnizația socială pentru pensionari. Astfel, la 1 ianuarie 2024, România a intrat într-o nouă eră în ceea ce privește pensiile minime, iar situația actuală este definită de prevederile acestei ordonanțe.
Conform Ordonanței de Urgență 6/2009, pensia minimă garantată a fost stabilită la 1.281 de lei începând cu anul 2024. Această sumă fixă este acordată automat celor care ar primi mai puțin decât acest cuantum, conform legii. Cu toate acestea, prin adoptarea OUG 115/2023 s-au introdus măsuri fiscale și bugetare, inclusiv o majorare a pensiei minime la aproximativ 1.300 de lei începând cu 1 ianuarie, în pofida abrogării Legii 127/2019. Acest lucru demonstrează capacitatea sistemului de pensii de a se adapta și ajusta sumele acordate în funcție de schimbările economice și sociale.
Legea 127/2019, deși nu a fost pusă în aplicare, a propus o abordare nouă și inovatoare în calculul pensiilor minime. Potrivit acesteia, cuantumul acestor pensii ar fi fost determinat în funcție de mai multe criterii, cum ar fi procentul din salariul minim brut și stagiul de cotizare. Propunerea inițială a prevăzut că pensia minimă nu ar fi putut fi mai mică de 45% din salariul minim brut și ar fi fost limitată la 75% din acesta. În plus, pentru fiecare an de cotizare peste 15 ani, ar fi fost adăugat un procent suplimentar de 1%.
De asemenea, Legea 127/2019 a stabilit că persoanele cu o vechime între 10 și 15 ani în sistemul de pensii ar fi primit o pensie minimă de cel puțin 40% din salariul minim brut, iar suma ar fi crescut cu 1% pentru fiecare an de cotizare între 11 și 14 ani. Pentru cei cu mai puțin de zece ani de cotizare, pensia minimă ar fi fost de 40% din salariul minim brut. În plus, beneficiarii de pensii de urmaș ar fi avut dreptul la o pensie minimă de 35% din salariul minim brut pentru fiecare urmaș în parte.
Reforma sistemului de pensii din România a generat schimbări semnificative în acordarea pensiilor minime, chiar dacă Legea 127/2019 nu a fost implementată. Propunerea sa a arătat o abordare nouă și inovatoare în calculul acestor pensii, bazată pe criterii multiple și adaptată la realitățile economice și sociale. În prezent, sistemul de pensii se bazează în principal pe prevederile Ordonanței de Urgență 6/2009, care stabilește un cuantum fix pentru pensia minimă garantată. Cu toate acestea, măsurile adoptate prin OUG 115/2023 arată că sistemul de pensii este capabil să răspundă schimbărilor din societate și să asigure un nivel de trai decent pentru pensionari.