Primul caz de malarie autohtonă confirmat în România în iunie 2025. Medicii sunt în alertă: boala poate fi fatală dacă nu este tratată la timp
Pentru prima dată după decenii, România înregistrează un caz de malarie autohtonă – o formă a bolii apărută fără ca pacientul să fi călătorit în zone endemice. Diagnosticul a fost confirmat în luna iunie 2025 la Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” din București, iar pacientul este un bărbat în vârstă de 69 de ani, care, conform anchetei medicale în curs, nu a părăsit teritoriul țării.
O premieră medicală cu semne de întrebare
Medicul Simin Florescu, directorul medical al spitalului „Victor Babeș”, a declarat că ancheta epidemiologică este încă în desfășurare și că, momentan, nu a fost identificată sursa clară a infecției. Cazul este considerat atipic, întrucât pacientul s-a prezentat la spital cu simptome nespecifice malariei – scaune diareice – și nu a acuzat simptomele clasice ale bolii.
„Nu este încă finalizată ancheta epidemiologică. Tot ce știm este că pacientul nu are istoric de călătorie deloc și că nu avem, deocamdată, o sursă clară de infectare. Mai facem niște teste suplimentare. Diagnosticul este cert, însă este diferit de toate cazurile de până acum, care erau clar de import, cu traseu epidemiologic cunoscut. Aici nu avem deloc așa ceva”, a explicat dr. Florescu pentru libertatea.ro.
Ce este malaria și cum se transmite
Malaria este o boală infecțioasă gravă, cauzată de parazitul Plasmodium, care este transmis exclusiv prin înțepătura țânțarului femelă din specia Anopheles. Nu se transmite de la om la om, iar simptomele apar, în mod normal, între 48 de ore și două săptămâni de la infectare.
Simptomele clasice includ:
- febră mare,
- frisoane,
- dureri musculare,
- cefalee,
- transpirații abundente,
- tuse,
- dificultăți respiratorii și
- icter (îngălbenirea pielii).
În lipsa tratamentului, boala poate evolua rapid spre forme severe, cauzând complicații neurologice, afectarea organelor interne și chiar deces. În formele avansate, malaria poate duce la convulsii, insuficiență respiratorie, leziuni cerebrale și insuficiență multiplă de organ.
O problemă globală în creștere
Potrivit celui mai recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), malaria a afectat în 2023 aproximativ 263 de milioane de persoane la nivel global, față de 252 de milioane în 2022. Numărul estimat al deceselor provocate de această boală a fost de 597.000, majoritatea înregistrate în țări din Africa (Nigeria, Congo, Tanzania), dar și în regiuni din Asia de Sud-Est și America Latină.
Malaria poate fi tratată, dar este esențial să fie depistată din timp
Medicii români atrag atenția asupra importanței diagnosticării precoce și a inițierii tratamentului specific imediat. Boala poate fi vindecată complet cu ajutorul medicamentelor antimalarice, însă amânarea tratamentului crește riscul complicațiilor severe.
„Recomandăm ca orice persoană cu simptome febrile, mai ales dacă există suspiciune de înțepătură de țânțar sau antecedente de călătorie, să se adreseze de urgență unui medic. Malaria se poate trata, dar trebuie diagnosticată la timp”, subliniază specialiștii.
România, în context european: nu suntem un caz izolat
Cazuri similare de malarie autohtonă au fost raportate și în alte țări europene în ultimii ani, inclusiv în Grecia, Italia, Spania și Franța. Aceste cazuri nu semnalează o epidemie sau transmitere endemică, ci mai degrabă apariții izolate, sporadice, care pot apărea în condiții favorabile de climă și habitat pentru țânțari.
„Nu ar fi nimic ieșit din comun. Nu vorbim despre o transmitere epidemică. Dacă se confirmă, ar fi un caz izolat, local, cum s-a întâmplat și în alte state europene”, a mai declarat dr. Simin Florescu.
Malaria în România: istoric recent și statistici
Din anul 2019 până în prezent, peste 100 de cazuri de malarie au fost diagnosticate în România, toate fiind cazuri de import – adică persoane care s-au întors din țări endemice, în special din Africa. Doar în ianuarie 2024, au fost raportate 9 cazuri de malarie la pacienți care călătoriseră în zone de risc.
Însă cazul din iunie 2025 schimbă perspectiva, întrucât, dacă se confirmă că infecția a fost dobândită pe teritoriul României, acest fapt ar marca o posibilă prezență locală a țânțarilor purtători de Plasmodium, o situație care impune monitorizare epidemiologică atentă.
Semnal de alarmă pentru autorități și populație
Confirmarea primului caz de malarie autohtonă în România reprezintă un semnal de alarmă nu doar pentru autoritățile sanitare, ci și pentru populație. În contextul schimbărilor climatice și al migrației insectelor purtătoare de boli, astfel de cazuri ar putea deveni mai frecvente în Europa.
Rămâne de văzut dacă ancheta epidemiologică va identifica sursa exactă a infecției și dacă acest caz rămâne unul singular sau anunță o schimbare în profilul epidemiologic al țării. Până atunci, vigilența, prevenția și informarea corectă rămân armele esențiale în lupta împotriva malariei.