Deputatul PNL Alexandru Muraru a anunțat că a depus o inițiativă legislativă prin care data de 10 Mai, Ziua Independenței Naționale a României, să fie declarată sărbătoare legală nelucrătoare. Proiectul a fost inițiat împreună cu deputatul Gigel Știrbu și urmează să fie dezbătut în Parlament, prima Cameră sesizată fiind Senatul.
Inițiatorii susțin că această măsură ar reprezenta o reparație istorică și o aliniere la practica multor state europene, care își marchează momentele fundamentale ale independenței prin zile libere oficiale. Potrivit lui Alexandru Muraru, românii ar trebui să aibă posibilitatea de a celebra, în mod real, una dintre cele mai importante date din istoria statului modern român.
Alexandru Muraru: Ziua Independenței trebuie să fie sărbătoare legală nelucrătoare
Alexandru Muraru a explicat că inițiativa legislativă urmărește modificarea Legii nr. 189/2021 și a articolului 139 din Codul Muncii, astfel încât ziua de 10 Mai să fie inclusă pe lista sărbătorilor legale nelucrătoare din România.
Deputatul liberal consideră că Ziua Independenței nu ar trebui tratată ca o zi obișnuită de lucru, mai ales având în vedere semnificația ei istorică. El susține că multe state europene acordă o importanță aparte zilelor care marchează independența, suveranitatea sau momentele esențiale din istoria națională.
„10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naştere al României suverane, moderne şi europene. Aproape toate naţiunile din Uniunea Europeană şi din lumea liberă îşi cinstesc Ziua Independenţei printr-o sărbătoare legală, în care cetăţenii nu lucrează, având astfel timpul necesar pentru a reflecta la istoria naţională, pentru a participa la manifestări publice şi pentru a fi alături de familie. Este inacceptabil ca România să îşi trateze independenţa ca pe o zi oarecare de lucru”, a declarat Alexandru Muraru.
În susținerea proiectului, deputatul PNL a precizat că o astfel de măsură ar fi și un semn de respect față de identitatea națională, față de memoria istorică și față de momentele care au stat la baza consolidării României moderne.
„Din cele 17 zile libere, cele mai multe dintre acestea nu pot atinge vreodată importanţa, dimensiunea şi amploarea zilei de 10 mai. Această zi trebuie să fie zi liberă, pentru ca toţi românii să se bucure de ea şi să simtă valoarea istorică, memorială, de stat a zilei, nu doar demnitarii care participă la acţiuni publice”, a mai afirmat Alexandru Muraru.
Inițiatorii spun că proiectul ar repara o nedreptate simbolică din perioada comunistă
Alexandru Muraru și ceilalți inițiatori ai propunerii legislative afirmă că declararea zilei de 10 Mai ca sărbătoare legală nelucrătoare ar avea și o importantă dimensiune reparatorie. Aceștia amintesc că, în perioada comunistă, semnificația acestei date a fost eliminată din calendarul oficial și înlocuită cu ziua de 23 August.
Potrivit liberalilor, readucerea zilei de 10 Mai în centrul atenției publice ar însemna recuperarea unei părți importante din memoria istorică a României și reconectarea la valorile statului modern.
„Regimul comunist ilegitim şi criminal a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 August, într-o încercare brutală de a şterge memoria Monarhiei Constituţionale şi a făuritorilor României moderne. A reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a şterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste”, a transmis deputatul liberal.
Proiectul urmează să intre în circuitul parlamentar, iar dezbaterile vor începe în Senat, care este prima Cameră sesizată.
Ministerul Apărării a reamintit importanța istorică a zilei de 10 mai 1877
În contextul marcării Zilei Independenței, Ministerul Apărării Naționale a transmis un mesaj despre semnificația momentului de la 10 mai 1877, când independența României a fost consfințită oficial prin promulgarea legii de către domnitorul Carol I.
Reprezentanții instituției au subliniat atât importanța politică și diplomatică a momentului, cât și rolul decisiv al Armatei României în războiul ruso-turc din perioada 1877-1878.
„Proclamarea independenţei de stat a fost momentul de vârf al eforturilor politice şi diplomatice depuse pentru eliberarea României de sub suzeranitatea otomană. Independenţa României a fost obţinută nu doar prin mijloace politice, ci şi prin luptă armată. Între aprilie 1877 şi februarie 1878, Armata României s-a remarcat prin curaj şi sacrificiu, contribuind decisiv la victoria împotriva Imperiului Otoman.
În contextul pierderilor grele suferite de trupele ruse în Balcani, Imperiul Ţarist a solicitat sprijinul ţării noastre, recunoscând rolul esenţial al Armatei României în schimbarea cursului războiului. Independenţa astfel câştigată a fost recunoscută oficial prin Tratatul de la Berlin, semnat în iulie 1878, consfinţind statutul suveran al României şi deschizând calea către unificarea naţională şi modernizarea ţării”, au transmis oficialii Ministerului Apărării.
Ministerul a făcut referire și la contribuția României în cel de-Al Doilea Război Mondial, în contextul zilei de 8/9 mai 1945, când Germania nazistă a capitulat necondiționat.
Reprezentanții instituției au amintit că, după eliberarea teritoriului național, Armata României a continuat operațiunile militare alături de Națiunile Unite, participând la lupte pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei.
„După eliberarea teritoriului naţional, Armata României a continuat să contribuie la efortul de război alături de Naţiunile Unite, trupele române acţionând pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Sacrificiul şi jertfele umane şi materiale ale Armatei României, pe tot parcursul războiului, în ambele campanii, au fost considerabile, ele ridicându-se la 92.620 morţi, 333.966 răniţi şi 367.976 de dispăruţi”, a mai transmis Ministerul Apărării.
Ziua Europei și legătura cu Declarația Schuman
Autoritățile au amintit și semnificația datei de 9 mai 1950, moment în care ministrul francez de externe Robert Schuman a propus crearea unei comunități europene a cărbunelui și oțelului. Această inițiativă este considerată punctul de plecare al construcției europene moderne.
Declarația Schuman a stat la baza unui proiect de cooperare economică și politică menit să prevină noi conflicte armate pe continent, după distrugerile provocate de cel de-Al Doilea Război Mondial. Astăzi, acest moment este considerat piatra de temelie a Uniunii Europene.