PSD a lansat un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan și a miniștrilor demiși din cabinetul său, acuzându-i că, în plină criză politică, ar încerca să facă numiri pe repede înainte în instituții publice. Social-democrații susțin că ar fi vorba despre o operațiune prin care apropiați politici, persoane de încredere și oameni considerați favorizați ar urma să fie instalați în funcții-cheie înainte de formarea unui nou Executiv.
În paralel cu aceste acuzații, Ilie Bolojan a publicat un raport amplu privind cheltuielile de personal din administrația publică, aferente perioadei Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Documentul prezintă o imagine detaliată asupra costurilor aparatului administrativ și arată că, în 2024, cheltuielile de personal au ajuns la 164,6 miliarde de lei, reprezentând 9,3% din PIB.
PSD acuză numiri făcute pe ultima sută de metri
Social-democrații susțin că premierul demis și o parte dintre miniștrii interimari ar profita de perioada de tranziție pentru a numi persoane apropiate în funcții publice, fără concurs și fără criterii clare de competență. În comunicatul transmis, PSD afirmă că aceste decizii ar reprezenta o încercare de ocupare rapidă a unor poziții importante înainte ca noul Guvern să fie instalat.
Partidul avertizează că toate numirile făcute în această perioadă, dacă nu respectă proceduri transparente și criterii profesionale, vor fi anulate imediat după formarea unui Guvern legitim și funcțional.
„PSD denunță operațiunea premierului demis și a unor miniștri interimari de a-și instala, pe ultima sută de metri, pilele și apropiații în structurile de conducere ale unor instituții publice guvernamentale”, se arată în comunicatul social-democraților.
Formațiunea susține că reforma statului, invocată frecvent de Ilie Bolojan, nu poate fi făcută prin numiri politice și prin transferarea unor oameni apropiați în poziții de conducere. PSD critică dur ceea ce numește o contradicție între discursul despre eficiență administrativă și deciziile luate în această perioadă de interimat.
Acuzații privind prefecturi și instituții importante
În comunicat, PSD invocă mai multe exemple de numiri care, în opinia partidului, ridică semne de întrebare. Social-democrații fac referire la funcții de conducere din cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Administrației Naționale Apele Române, dar și la posturi de prefect în județe precum Neamț, Maramureș și Vaslui.
PSD susține că aceste numiri ar fi fost făcute fără concurs și ar viza persoane apropiate politic, fără experiența necesară pentru pozițiile ocupate. Social-democrații afirmă că astfel de decizii ar arăta „duplicitatea și demagogia” premierului demis.
În același comunicat, partidul critică și faptul că Ilie Bolojan și reprezentanții PNL au rămas în funcțiile guvernamentale după ce liberalii au anunțat trecerea în opoziție. PSD consideră că această situație accentuează tensiunile politice și ridică probleme de coerență în mesajul public al PNL.
„Cea mai mare culpă morală a premierului demis Ilie Bolojan este chiar menținerea sa și a reprezentanților PNL în funcțiile guvernamentale după ce partidul a decis rămânerea în opoziție”, au transmis social-democrații.
Ilie Bolojan publică raportul despre cheltuielile statului
În timp ce PSD îl acuză de numiri controversate, Ilie Bolojan a decis publicarea raportului privind eficiența administrației publice centrale și locale. Documentul, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, analizează dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal, indicatorii financiari ai administrației locale, companiile de stat și modul în care sunt utilizate resursele publice.
Guvernul interimar susține că publicarea acestor informații reprezintă o obligație față de cetățeni și că raportul oferă o imagine coerentă asupra administrației publice din România, indiferent de configurația politică a momentului.
Potrivit documentului, în anul 2024, cheltuielile de personal au ajuns la 164,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 9,3% din PIB. Comparativ, în 2023, același indicator era de 8,3% din PIB. Raportul arată că, deși ponderea acestor cheltuieli nu se află la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, tendința este din nou una de creștere.
„Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administrația locală, centrală și companiile de stat”, se precizează în raport.
Administrație fragmentată și costuri mari
Documentul publicat de Guvern susține că administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute. Raportul vorbește despre lipsa unei legături clare între resursele alocate, performanță și impactul real asupra comunităților.
Potrivit analizei, fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii suficient de clare, ceea ce contribuie la adâncirea diferențelor dintre regiuni și localități. În același timp, sectorul companiilor de stat este descris ca fiind afectat de dezechilibre, multe entități fiind menținute prin subvenții care nu sunt corelate cu performanța.
Raportul arată că există și exemple pozitive în administrație, unde unele instituții și companii de stat au reușit să își optimizeze cheltuielile, să crească veniturile și să reducă risipa. Totuși, concluzia generală este că România are nevoie de reforme mai ferme pentru a crește eficiența aparatului public.
Printre soluțiile menționate se numără comasarea unor instituții, reducerea treptată a personalului acolo unde este posibil, folosirea ieșirilor naturale din sistem și o politică mai strictă privind execuția bugetară. De asemenea, raportul vorbește despre necesitatea unei strategii mai clare pentru companiile de stat, inclusiv prin fuziuni, achiziții sau extindere pe piețele din apropierea României.
Date colectate din mai multe instituții
Informațiile folosite în raport au fost colectate din mai multe surse oficiale, printre care Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANRSC și Consiliul Concurenței.
Datele au fost transmise anonim, în conformitate cu reglementările privind protecția datelor personale, și au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale. Potrivit primelor informații, acuratețea raportului este estimată la 95%, deoarece procesul de colectare și verificare a datelor a fost unul amplu și de durată.
Astfel, disputa politică dintre PSD și Ilie Bolojan capătă două direcții majore: pe de o parte, acuzațiile social-democraților privind numirile făcute în perioada de interimat, iar pe de altă parte, publicarea unei radiografii a aparatului administrativ, care scoate la iveală costuri ridicate, dezechilibre și nevoia unor reforme profunde în sistemul public.