Rezumatul principalelor date
Datele Eurostat pentru 2025, folosite într-o analiză de Monitorul Social, arată o discrepanță puternică între accesul la internet şi nivelul competenţelor digitale în România. Doar 31,84% dintre persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază sau peste acest nivel, poziţionând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Media europeană este 60,4%.
Accesul la internet în gospodării
Pe de altă parte, conectivitatea casnică a crescut şi a depăşit nivelul mediu al UE. În 2025, 95,47% din gospodăriile din România aveau acces la internet, comparativ cu media UE de 94,76%. Această creştere reprezintă aproape 10 puncte procentuale faţă de 2020, iar în clasamentul european România ocupă locul 12 la acest indicator.
Alte tendinţe relevante
Există şi progess în reducerea populaţiei care nu a folosit niciodată internetul: ponderea acestor persoane a scăzut la 4,91% în 2025, de la 14,05% în 2020. Cu toate acestea, îmbunătăţirea accesului nu s-a transpus integral în creşterea competenţelor digitale la nivelul populaţiei.
Comparativ în Uniunea Europeană
- Ţările cu cel mai ridicat grad de acces la internet în gospodării menţionate în raport sunt Ţările de Jos (99,28%), urmaţi de Luxemburg şi Malta.
- La polul opus în ceea ce priveşte accesul în gospodării se află Croaţia, Grecia şi Lituania, cu procente în intervalul 87,91%–89,35%.
- În privinţa competenţelor digitale generale, liderii enumeraţi în sursă sunt Ţările de Jos, Irlanda şi Danemarca, cu peste 80% din populaţie având nivel de bază sau mai sus.
Ce măsoară indicatorii de competenţe digitale
Evaluarea competenţelor digitale se referă la persoane între 16 şi 74 de ani şi acoperă activităţi online din cinci domenii: obţinerea şi gestionarea informaţiei şi datelor, comunicare, creare de conţinut digital, siguranţă online şi rezolvarea problemelor tehnice sau legate de utilizare.
Situaţia tinerilor
La nivelul UE, 74,6% dintre persoanele între 16 şi 24 de ani aveau competenţe digitale de bază în 2025. Conform datelor menţionate, România şi Bulgaria se situează în ultimele poziţii din Uniune când vine vorba de competenţele digitale în rândul tinerilor.
Concluzii
Analiza sugerează o problemă structurală: accesul la internet a devenit larg răspândit în România, dar acest lucru nu s-a transpus automat în nivele ridicate de alfabetizare digitală. Diferenţa între conectivitate şi competenţe indică nevoi în educaţie digitală şi formare pentru populaţie, în special pentru tineri, pentru a reduce decalajele faţă de media europeană.