Criză profundă în mediul de afaceri din România: peste 150.000 de companii în pragul falimentului. Cum afectează blocajul economic întregul ecosistem antreprenorial
România traversează una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimii ani, iar efectele încep să se vadă din ce în ce mai clar în mediul de afaceri. O analiză detaliată realizată de compania Sierra Quadrant relevă că peste 150.000 de firme din țară se află în prezent într-o situație financiară critică, fiind amenințate de faliment. Mai grav, alte aproximativ 250.000 de companii, care depind direct sau indirect de aceste firme, riscă să fie afectate de un efect de domino devastator.
O furtună economică perfectă: prețuri crescute, consum redus și blocaje în plăți
Economia românească este prinsă într-un cerc vicios generat de scumpirea accelerată a utilităților și materiilor prime, scăderea cererii din partea populației și degradarea relațiilor comerciale între firme. Termenele de încasare se prelungesc excesiv, iar multe companii se confruntă cu dificultăți în a-și achita salariile, facturile către furnizori sau obligațiile fiscale. În acest context, specialiștii atrag atenția că profitabilitatea nu mai este suficientă – supraviețuirea depinde acum de gestionarea eficientă a lichidităților.
Lichiditatea, cheia supraviețuirii în vremuri de criză
„În lipsa banilor în cont, chiar și o companie profitabilă poate intra în colaps”, avertizează experții Sierra Quadrant. Este vital ca antreprenorii să implementeze politici stricte de colectare a creanțelor, să urmărească îndeaproape termenii de plată și să reacționeze rapid în fața întârzierilor. Evaluarea riscului de neplată al partenerilor trebuie făcută periodic, iar prevenția să devină o rutină.
Ovidiu Neacșu, partener coordonator al companiei, subliniază importanța tehnologiilor moderne în monitorizarea partenerilor de afaceri:
„Este nevoie, mai mult ca oricând, de o supraveghere activă a lanțurilor economice. Există soluții avansate care permit companiilor să anticipeze problemele înainte ca acestea să afecteze serios activitatea.”
Dizolvările de firme – un barometru al crizei
Datele statistice arată o creștere de aproape 7% a numărului firmelor dizolvate în primele patru luni din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Bucureștiul este în fruntea clasamentului, urmat de județele Cluj, Ilfov, Timiș, Constanța, Prahova, Iași și Brașov. Specialiștii avertizează că multe dintre aceste companii aveau legături economice strânse cu alte firme, iar dispariția lor dezechilibrează întregul lanț de producție și furnizare.
Măsuri urgente pentru redresare
În fața acestor amenințări, companiile trebuie să reacționeze rapid. Negocierea unor termene de plată mai flexibile cu furnizorii, oferirea de discounturi pentru plăți în avans și reevaluarea tuturor cheltuielilor operaționale sunt măsuri esențiale. Fiecare cost, de la chirii până la utilități și servicii administrative, trebuie analizat atent.
Totodată, firmele sunt sfătuite să-și reconfigureze strategia de vânzări. Scăderea puterii de cumpărare nu trebuie să conducă la reduceri de preț nesustenabile. În schimb, este recomandată o segmentare mai inteligentă a pieței, cu accent pe clienții profitabili și pe produse cu valoare adăugată.
România, pe primul loc în UE la credit comercial – o vulnerabilitate majoră
Un semnal de alarmă major este dat de ponderea ridicată a creditului comercial în finanțarea afacerilor. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, ceea ce face ca firmele să devină extrem de vulnerabile la întârzierile sau neplata facturilor. Blocajul financiar care rezultă din această dependență poate genera un efect în lanț, afectând grav întregul sistem antreprenorial.
Adaptarea, singura soluție
Analiza Sierra Quadrant arată clar că economia românească se află într-un punct critic. Supraviețuirea companiilor nu mai depinde doar de capacitatea de a genera profit, ci de abilitatea de a gestiona riscurile, de a anticipa provocările și de a adopta rapid măsuri inteligente. Într-un peisaj economic instabil, lichiditatea, prudența și adaptabilitatea devin arme esențiale pentru a evita prăbușirea.
