Pe 31 iulie, România își amintește de Nicu Constantin – un titan al comediei românești, care ar fi împlinit astăzi 86 de ani
Ziua de 31 iulie rămâne una încărcată de emoție și nostalgie pentru lumea artistică din România. În această zi, Nicu Constantin, unul dintre cei mai îndrăgiți actori de comedie din istoria teatrului și filmului românesc, ar fi sărbătorit 86 de ani. Plecat dintre noi în 2009, Nicu Constantin continuă să trăiască în amintirea publicului prin zecile de roluri care au adus zâmbetul pe chipurile românilor.
Un destin construit cu talent, muncă și umor
Născut pe 31 iulie 1939, în localitatea Carmen Sylva (azi Eforie Sud), Nicu Constantin a fost fiul unei familii simple, dar pline de vitalitate, cu rădăcini albaneze și grecești. Crescut în vremuri grele, a fost nevoit să muncească încă din copilărie pentru a-și ajuta familia. A vândut ziare, a lucrat ca sacagiu, vânzător pe plajă și în gări, dar întotdeauna a păstrat în suflet o flacără aprinsă pentru spectacol și poezie.
De la vise modeste, la gloria scenei
Deși inițial a urmat o școală de construcții la Brașov, iar apoi una de marină în Constanța, destinul i-a schimbat cursul. Pasiunea pentru scenă a învins orice plan inițial. Ajuns la București, a început să studieze teatrul la Școala Populară de Artă, muncind în paralel ca electrician. În 1960, a fost ales din peste 250 de candidați pentru a face parte din trupa Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, unde a rămas timp de 40 de ani.
A jucat în spectacole emblematice precum „Revista dragostei”, „Jos pălăria”, „Costică, ne vede lumea!”, și „Savoy, Savoy!”, susținând peste 9000 de reprezentații, și devenind astfel o figură nelipsită din repertoriul românesc de comedie.
Actor de film, voce de radio și autor de versuri
Pe lângă activitatea intensă din teatru, Nicu Constantin a avut o carieră cinematografică remarcabilă, debutând în 1966 în „Împușcături pe portativ” și continuând cu roluri în peste 30 de filme, printre care „Alo, aterizează străbunica”, „Secretul lui Bachus”, „Am o idee”, „Harababura” sau „The Prophecy: Forsaken”.
La radio, a fost o prezență constantă în emisiunea „Unda veselă”, alături de maestrul Ion Vova. În paralel, a scris versuri pentru scenete, cântece și a lansat albume umoristice ca „Nicu… vede tot” și „Uite-l pe nea Nicu…”.
Premii, distincții și recunoaștere
De-a lungul carierei, Nicu Constantin a primit numeroase distincții, printre care:
- Cetățean de onoare al orașului Eforie Sud (2001),
- Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer (2004),
- Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2006).
În 2000, și-a spus povestea de viață în volumul „Ochelarii miraculoși. Nicu Constantin în dialog cu Cristian Brancu” – o mărturie sinceră despre greutăți, glorie și iubirea de scenă.
Ultimii ani și moștenirea artistică
S-a stins din viață pe 15 septembrie 2009, la vârsta de 70 de ani, în urma unui stop cardiorespirator, după o lungă luptă cu o boală pulmonară. A fost înmormântat în orașul natal, Eforie Sud, locul unde a copilărit și unde a visat pentru prima dată la lumina reflectoarelor.
După moartea sa, soția sa, Măndița Constantin, i-a încredințat o parte din scenetele și creațiile sale unui tânăr actor de la Teatrul „Constantin Tănase”, Nae Alexandru, în speranța că spiritul artistic al lui Nicu va continua să trăiască și pe noile scene.
Nicu Constantin a fost mai mult decât un actor – a fost un constructor de zâmbete, un artist al sufletului și un mesager al bucuriei. Într-o Românie care avea nevoie de lumină și râs, el a fost farul care a călăuzit generații întregi.
Astăzi, de ziua lui, îl comemorăm cu respect și dragoste, păstrându-i vie amintirea în inimile noastre.