Rusia transmite noi avertismente la adresa României, pe fondul discuțiilor tot mai intense privind o posibilă unire cu Republica Moldova. Ministerul rus de Externe susține că, într-un asemenea scenariu, Republica Moldova „ar înceta să mai existe”, iar anumite regiuni ar privi Moscova drept un protector.
Rusia lansează noi declarații dure privind România și Republica Moldova
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Republica Moldova și-ar pierde identitatea statală în cazul unei reunificări cu România. Oficialul rus a susținut că moldovenii ar trebui să facă o alegere „suverană” dacă această temă va ajunge să fie pusă în practică.
Zaharova a făcut referire și la Găgăuzia și regiunea transnistreană, teritorii cunoscute pentru orientarea lor tradițională pro-rusă. Potrivit acesteia, populațiile din aceste zone nu ar dori unirea cu România și nici apropierea de Uniunea Europeană, ci ar vedea în Rusia un sprijin și un garant al intereselor lor.
„Dacă Moldova va fi inclusă în componența României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toți sunt considerați români. Despre ce Moldovă veți mai putea vorbi în cazul includerii ei în componența României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărți și manuale”, a declarat Maria Zaharova, potrivit NewsMaker.md.
Reprezentanta MAE rus a mai spus că există, în opinia Moscovei, motive pentru a crede că „poporul moldovean” va face o alegere clară și suverană dacă subiectul unirii cu România va fi transpus într-un plan concret.
Moscova vorbește despre Găgăuzia și Transnistria
Întrebată dacă Rusia ar putea „ajuta” Găgăuzia și regiunea transnistreană în cazul în care Republica Moldova s-ar reuni cu România, Maria Zaharova a afirmat că aceste regiuni ar avea alte obiective de politică externă.
„Populația Găgăuziei și a Transnistriei are alte priorități de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menținerea unor relații cât mai apropiate și reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”, a spus purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care Republica Moldova își menține oficial obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, iar Rusia critică în mod repetat apropierea Chișinăului de spațiul european.
Cine susține unirea Republicii Moldova cu România
Discuțiile despre o posibilă reunificare a Republicii Moldova cu România s-au intensificat de la începutul anului, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține o astfel de idee dacă ar exista un referendum pe această temă.
Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, printre care președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu, și ministrul Culturii, Cristian Jardan, și-au exprimat susținerea pentru apropierea sau chiar unirea celor două state.
Autoritățile de la Chișinău subliniază însă că obiectivul principal al Republicii Moldova rămâne aderarea la Uniunea Europeană, direcție de politică externă susținută de o parte importantă a populației. Totuși, în ultima perioadă, unii oficiali au sugerat că unirea cu România ar putea fi analizată ca o posibilă rută alternativă de integrare europeană, în cazul în care procesul de aderare la UE ar stagna.
O astfel de idee a fost evocată inclusiv de Maia Sandu și de ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, care a numit potențiala unire drept un posibil „plan B”.
Sprijinul pentru unire, în creștere
În prezent, unirea cu România nu beneficiază de sprijin majoritar în Republica Moldova, însă sondajele arată că numărul celor care susțin acest scenariu este în creștere.
Un sondaj iData realizat în luna mai arăta că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. În România, sprijinul este mult mai ridicat, aproximativ 72% dintre cetățeni declarându-se favorabili reunificării celor două state.
Declarațiile venite de la Moscova adaugă un nou episod tensionat în relația dintre Rusia, România și Republica Moldova, într-un moment în care direcția europeană a Chișinăului și discuțiile despre viitorul său geopolitic sunt urmărite cu atenție la nivel internațional.