Alergiile, în plină explozie din cauza schimbărilor climatice: Cine sunt cei mai expuși și de ce simptomele devin tot mai greu de suportat
Febra fânului, mâncărimea ochilor, tusea persistentă și agravarea simptomelor de astm sunt doar câteva dintre semnalele unei realități din ce în ce mai greu de ignorat: schimbările climatice agravează semnificativ manifestările alergice. Organizația Meteorologică Mondială (OMM), structură a ONU, avertizează că încălzirea globală influențează în mod direct și vizibil durata, intensitatea și răspândirea sezonului de polen, contribuind la ceea ce mulți specialiști numesc deja „epidemia tăcută” a alergiilor.
Sezonul polenului – tot mai lung, tot mai agresiv
Odată cu topirea timpurie a zăpezii și instalarea mai rapidă a vremii calde de primăvară, plantele înfloresc mai devreme, iar sezonul polenului se prelungește cu săptămâni sau chiar luni, comparativ cu anii trecuți. Această prelungire înseamnă expunere mai îndelungată la alergeni pentru milioane de oameni, iar efectele nu întârzie să apară: simptome mai severe, crize mai frecvente de astm și o calitate mai scăzută a vieții pentru pacienții afectați.
În paralel, nivelul crescut de dioxid de carbon (CO₂) din atmosferă – rezultat direct al arderii combustibililor fosili – stimulează creșterea plantelor și implicit producția de polen, în special al celui cu potențial alergenic ridicat. În același timp, poluarea aerului slăbește sistemul respirator uman și stresează plantele, care reacționează producând un polen și mai iritant.
Cine sunt cei mai vulnerabili
Statistici recente arată că aproximativ 25% dintre adulții din Europa suferă de alergii respiratorii, inclusiv forme grave de astm, în timp ce în rândul copiilor, această proporție ajunge la 30%–40%. Iar viitorul nu pare deloc promițător: Organizația Mondială a Sănătății estimează că, până în 2050, jumătate dintre europeni vor fi afectați de alergii cauzate de polen și alți alergeni din aer.
Potrivit specialiștilor, cei mai expuși sunt:
- copiii și adolescenții, ale căror sisteme imunitare sunt în dezvoltare;
- persoanele cu astm bronșic sau alte afecțiuni respiratorii cronice;
- vârstnicii, mai ales cei cu imunitate scăzută;
- locuitorii zonelor urbane poluate, unde aerul încărcat cu particule fine intensifică reacțiile alergice;
- persoanele sensibilizate la ambrozie sau alte plante invazive, al căror polen este extrem de agresiv.
Ambrozia – un exemplu de impact direct al schimbărilor climatice
Un studiu publicat în 2017 a prognozat o creștere alarmantă a numărului de persoane alergice la ambrozie – una dintre cele mai agresive plante alergenice. Cercetătorii estimează că, în intervalul 2041–2060, cazurile vor crește de la 33 la 77 de milioane în Europa, ca urmare directă a extinderii arealului de răspândire a plantei din cauza modificărilor climatice.
Inițiative moderne pentru prevenție și informare
În fața acestei crize în expansiune, Europa face pași importanți pentru a combate și gestiona mai bine problema alergiilor. Proiectul „AutoPollen”, aflat în dezvoltare la nivel european, urmărește furnizarea de date în timp real despre distribuția polenului și a sporilor fungici. Astfel, pacienții ar putea beneficia de alerte precise, adaptate la nevoile lor specifice.
În Elveția, o colaborare cu serviciul meteorologic MeteoSwiss permite medicilor și pacienților să coreleze simptomele cu hărțile distribuției alergenilor, contribuind la tratamente mai bine calibrate. În Franța, autoritățile au creat așa-numiții „polinarii” – grădini speciale care conțin principalele specii alergenice locale. Acolo se monitorizează în mod constant apariția primului polen, oferind astfel oamenilor posibilitatea de a începe din timp tratamentele cu antihistaminice sau alte măsuri de protecție.
Un viitor cu mai multe alergii?
Specialiștii în sănătate publică trag un semnal de alarmă: dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse, iar politicile climatice nu vor fi întărite, incidența și severitatea alergiilor vor continua să crească, devenind una dintre cele mai presante probleme de sănătate publică ale deceniilor viitoare.
În fața acestor schimbări, educația, prevenția și tehnologia vor juca un rol esențial. Cu toate acestea, fără o intervenție fermă asupra cauzelor climatice care stau la baza acestui fenomen, „epidemia de alergii” riscă să se transforme într-o criză sanitară cu impact major asupra generațiilor viitoare.