Ce se întâmplă la Kozlodui
Seceta prelungită a scăzut nivelul Dunării până la cel mai redus prag înregistrat de la începutul măsurătorilor, iar consecințele au ajuns până la centrala nucleară de la Kozlodui. Autoritățile bulgare au fost nevoite să reducă în mod preventiv producția unei unități a centralei; în textul sursă se menționează o diminuare temporară a puterii cu 140 MW, iar într‑o altă referință se vorbește despre o reducere de circa 120 MW. Puterea totală instalată a centralei este de aproximativ 2 GW.
Este prima oară, potrivit relatărilor, când centrala reduce producția din motive de acest tip. Situația a obligat autoritățile să demareze intervenții rapide pentru a asigura funcționarea în continuare a instalației.
Măsuri luate de autorități
- Inițierea studiilor pentru construirea unui dig în jurul centralei, cu o lungime propusă de până la 300 de metri, măsură anunțată de oficialii bulgari.
- Planuri de redirecționare a unor cantități mai mari de apă către cursul Dunării dinspre centrale hidroelectrice pentru a crește debitul local.
- Alte intervenții de urgență destinate menținerii capacității centralei pe durata perioadei cu debit scăzut.
Un ministru din Bulgaria a estimat că lucrările legate de protecție ar putea fi încheiate rapid, iar guvernul a mobilizat resurse pentru a limita riscurile imediate asupra alimentării cu energie.
Impactul asupra regiunii şi prețurilor
Reducerea producției la Kozlodui a micșorat surplusul pe care Bulgaria îl livra în rețeaua regională, mai ales după ce Nuclearelectrica a fost nevoită să oprească complet centrala de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. În acest context, oferta de energie de cost redus (nucleară) a scăzut, ceea ce a determinat majorări pe piața angro.
Luni, prețurile spot din Europa de Sud‑Est au atins niveluri ridicate: până la 167 euro/MWh în Grecia, 169 euro/MWh în Bulgaria și 170 euro/MWh în România și Ungaria. Reducerea ofertei în piața cuplată a Uniunii Europene poate amplifica presiunea pe prețuri în intervalele de vârf, în special seara, când producția solară descrește.
Riscuri pentru iarna următoare
Experții citați de presa regională avertizează că o recurență a secetei în următoarea iarnă ar putea agrava situația. Un sezon de precipitații mai sărac decât media ar lăsa rezervoarele hidro la niveluri inferioare, ceea ce ar reduce marja de siguranță a sistemelor electrice dependente de apă.
De asemenea, este menționat faptul că apariția fenomenului El Niño, estimată a fi intensă, aduce un grad de incertitudine privind distribuția precipitațiilor în Europa; efectele precise asupra cantității de ploi rămân neclare.
Până la clarificarea evoluției hidrologice și meteorologice, autoritățile din zonă rămân în alertă și implementează măsuri temporare pentru a proteja infrastructura critică și a limita impactul asupra consumatorilor.