Sondaj CURS – ianuarie 2026: niciun lider politic nu adună majoritatea. Călin Georgescu conduce în topul încrederii, dar cu o rată ridicată de respingere
Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în luna ianuarie 2026 indică o realitate politică marcată de neîncredere generalizată. Niciuna dintre personalitățile politice evaluate nu reușește să obțină susținerea majorității populației, iar percepțiile negative domină clasamentele, inclusiv în cazul liderilor plasați în frunte.
Călin Georgescu, cel mai bine poziționat într-un peisaj polarizat
Potrivit datelor CURS, Călin Georgescu se află pe primul loc în ierarhia încrederii în politicieni, cu 36% opinii favorabile. Rezultatul îl poziționează înaintea celorlalte figuri analizate, însă nu îi asigură un sprijin majoritar. În paralel, 60% dintre respondenți declară o opinie negativă despre Călin Georgescu, semn al unei polarizări accentuate.
Această distribuție confirmă un tipar recurent în actualul climat politic: chiar și liderii aflați în fruntea clasamentelor se confruntă cu niveluri ridicate de respingere, ceea ce limitează capacitatea de a coagula o susținere largă și stabilă.
Pe poziții apropiate se situează George Simion (32%) și Nicușor Dan (31%). Și în cazul acestora, ponderea opiniilor negative depășește 60%, evidențiind o fragmentare persistentă a preferințelor și dificultatea liderilor de a depăși propriile nuclee de susținători.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, evaluați negativ de peste 70%
Analiza CURS arată că Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel de respingere de peste 70%, indicând o percepție publică defavorabilă, consolidată în timp.
La rândul său, Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere dintre personalitățile incluse, atingând 80%, ceea ce o plasează detașat în fruntea clasamentului negativ.
Sondajul scoate în evidență și un grad semnificativ de necunoaștere pentru figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, semn al unei vizibilități naționale limitate și al unei prezențe reduse în dezbaterea publică generală.
Instituțiile politice și justiția, la coada clasamentelor de încredere
În evaluarea instituțiilor publice, sondajul indică o diferențiere clară între structurile percepute drept stabile și cele asociate direct cu decizia politică. Armata, Biserica și Pompierii se află în topul încrederii, cu 61%–80% opinii favorabile, consolidându-și statutul de repere de stabilitate.
Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50% opinii favorabile, dar rămân într-o zonă de echilibru fragil. La polul opus, Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, iar Guvernul și Curtea Constituțională înregistrează 73% neîncredere. Președinția este evaluată negativ de 67%.
În cazul justiției, cercetarea semnalează impactul campaniilor critice din ultimul an, purtate de politicieni la adresa magistraților, în special pe fondul dezbaterilor privind pensiile de serviciu.
Metodologia cercetării CURS
Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de respondenți (populație adultă rezidentă, 18+), prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost validate pe baza statisticilor INS și ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului.
Tabloul politic al începutului de 2026 este dominat de neîncredere, polarizare și fragmentare, fără un lider capabil să adune consensul majorității.