La finalul lunii iulie, autoritățile au anunțat instituirea unei stări de alertă energetică începând cu 1 august 2026, măsură legată de oprirea controlată a Reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, înregistrată pe 27 iulie. Demersurile ulterioare, menite să prevină o oprire totală a centralei, nu au condus la evitarea unei noi întreruperi: Reactorul 2 a fost oprit controlat pe 13 august.
Măsurile și durata stării de alertă
Surse politice au confirmat că măsurile decise de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan vor rămâne în vigoare până la data de 30 septembrie, iar starea de alertă va fi menținută la nivel național. Executivul promite informare periodică asupra nivelurilor înregistrate în cursul intervențiilor și asupra stadiului lucrărilor desfășurate la Cernavodă.
Raportul tehnic: când și ce va conține
Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, a anunțat, printr-o comunicare publică, că a supravegheat la fața locului procedurile de remediere timp de două zile. El a precizat că guvernul va elabora un raport tehnic final, care va include soluții tehnice, un calendar de implementare şi sursele de finanţare, estimat pentru mijlocul lunii septembrie, în jurul datei de 13 septembrie 2026.
Context operativ și elemente tehnice
În comunicare s‑a subliniat faptul că siguranța Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă rămâne asigurată în orice scenariu. Ca măsuri operaționale, instalatia dispune de echipamente de rezervă, printre care pompe, generatoare cu putere mare și instalații de răcire. Autoritățile menționează că aceste resurse sunt utilizate pentru a gestiona situația până la finalizarea intervențiilor planificate.
- Oprire controlată Reactor 1: 27 iulie 2026
- Oprire controlată Reactor 2: 13 august 2026
- Stare de alertă la nivel național: 1 august — 30 septembrie 2026 (menținută ulterior conform deciziei guvernului demis)
- Raport tehnic final estimat: în jurul datei de 13 septembrie 2026
Factorii care complică intervenția
În postarea menționată, oficialii au remarcat că debitul Dunării este deosebit de redus în această perioadă: la Baziaș, valoarea curentă raportată este mult sub media lunii august, ceea ce influențează disponibilitatea resurselor hidrologice necesare unor operațiuni de răcire. Acest context hidric este tratat ca un element care complică managementul crizei energetice și al funcționării centralei.
Guvernul a anunțat că va continua comunicarea publică periodică cu privire la nivelurile înregistrate şi la progresul lucrărilor, iar raportul tehnic din septembrie ar urma să ofere detalii despre soluțiile adoptate și modalitatea de finanțare a intervențiilor. Până la prezentarea acelui document, starea de alertă rămâne mecanismul prin care autoritățile coordonează măsurile de răspuns.